Austria şi virajul către dreapta al Europei. „Partidele de acest gen au reuşit să facă să fie în regulă să votezi pentru ele“

Austria are printre cele mai ridicate standarde de viaţă din lume, dar mulţi austrieci se tem că prosperitatea nu va mai dura mult, scrie Deutsche Welle. Iar acest lucru se vede în ascensiunea formaţiunii de extremă dreapta Partidul Libertăţii şi în dramaticele alegeri pentru preşedintele Austriei.  Mai grav este că ce se întâmplă în Austria nu este ceva izolat, ci o tendinţă europeană.  

„Aceasta este mult mai mult o problemă europeană decât una austriacă. Parti­dele de acest gen  au reuşit să facă să fie în regulă să votezi pentru ele. Nu mai este greu acum. Iată ce este atât de periculos“, după cum spune, pentru BBC, diplomatul austriac Wolfgang Petritsch.  Valul populist de dreapta din Europa nu mai este automat asociat de către alegători cu ideologia de extremă dreapta sau cu simpatizanţii naziştilor.  Partidul Libertăţii din Austria are idei care pentru mulţi sunt nedigerabile, dar o mare parte din electorat vede acest grup ca fiind o alternativă dinamică, lipsită de tabuuri şi cu mesaje pe înţelesul tuturor la forţele neschimbate, privilegiate şi ine­ficiente aflate acum la putere.  Campania lui Norbert Hofer, candidatul Partidului Libertăţii la preşedinţia austriacă, a avut un mesaj puternic antiimigranţi, antiUE şi contra căsătoriilor între homo-sexuali. Hofer a promis că va dizolva orice guvern care „păgubeşte“ ţara şi a făcut clar că el crede că imigranţii nu fac decât să profite de banii contribuabililor (datele ofi­ciale arată exact opusul, că taxele plătite de cetăţenii străini care muncesc în Austria sprijină sistemul de pensii) şi să promoveze criminalitatea.  Oamenii caută răspun-suri politice noi în vremuri incerte, atât în Austria, cât şi în Europa.  Partidul Libertăţii s-a aliniat cu Frontul Naţional din Franţa al Marinei Le Pen, cu Partidul Libertăţii din Olanda al lui Geert Wilder şi cu alte partide populiste, cum ar fi Alternativa pentru Germania şi altele din Finlanda şi Danemarca.

„Ar trebui să ne îngrijoreze ce se întâmplă în Austria, dar şi ce se petrece în Europa şi în lume în general“, spune Oliver Rathkolb, profesor de istorie contemporană la Universitatea din Viena.  Pentru a contra ascensiunea extremistă, lideri politici europeni ca preşedintele Parlamentului European Martin Schulz şi preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker l-au sprijinit pe bătrânul ecologist Van der Bellen, popular în rândul electoratului din regiunile urbane şi cu educaţie superioară.  În schimb, Hofer s-a adresat mediului rural, în special tinerilor. „Pentru mine contează doar cetăţenii adevăraţi“, i-a spus el lui Van der Bellen într-o dezbatere televizată.  

„Ideea este că oamenii nu-i ascultă mesajele agresive. Îl văd ca pe unul dintre ei“, explică Rathkolb.  În societatea austriacă musteşte frustrarea, iar cu ea se hrănesc populismul şi extremismul. Din iunie, firmele sunt obligate să folosească registre electronice pentru taxe. Întreprinzătorii se opun, pentru că registrele sunt scumpe şi le dau senzaţia că sunt suspectaţi de nereguli. „Există teama că banii îşi schimbă proprietarii ilegal sau că se raportează mai puţine venituri. Oamenii nu suspectează alte sectoare, aşa că proprietarii de restaurante rămân oile negre ale societăţii“, spune pentru Deutsche Welle un întreprinzător.  Apoi mulţi austrieci se tem că va fi costisitoare integrarea celor 99.000 de migranţi care au venit de anul trecut. Migranţii nu sunt doar o povară, ci ajută la consolidarea economiei. Ei creează cerere mai ales pentru produse şi servicii austriece, iar unii oameni înţeleg aceasta. Problema migranţilor contribuie astfel la polarizarea societăţii.

În Austria, condiţiile de pe piaţa muncii sunt dificile, situaţie scoasă în evidenţă de eforturturile de creştere ale producătorului auto Magna Steyr. Acesta îşi extinde baza de automobile, care include deja marca Mercedes, dar pentru aceasta trebuie să creeze locuri de muncă, lucru delor uşor. În Austria, costurile nonsalariale cu munca sunt printre cele mai mari din Europa. De aceea produsele finite austriece trebuie să aducă venituri mari. Competitivitatea preţurilor produselor austriece  s-a degradat, în parte din cauza creşterilor salariilor în Germania şi a devalorizării interne practicate de mai multe ţări din zona euro, printre care Olanda şi Italia. Iar salariile austriece cresc lent, cu circa 2% pe an, notează La Tribune.  Aceasta  situaţie a dus la accentuarea sentimentului de teamă de retrogradare caracteristic ţărilor bogate din nordul Europei, dar regăsit şi în Olanda, Franţa şi Italia. Încrederea clasei de mijloc în viitor este şubredă. Încrederea gospodăriilor este printre cele mai reduse din zona euro.  Un alt factor care ajută la ascensiunea extremismului în Austria este unul care ţine de istorie şi psihologie.  

Austria este o ţară specială. Cândva un fost mare imperiu şi o putere europeană, Austria este acum un stat mic, ciopârţit, dar măcinat de nostalgia grandorii pierdute. Această realitate a menţinut viu curentul naţional-german (deutschnational), favorabil apropierii de Germania în perioada interbelică şi care a persistat după război sub o formă naţionalist-rasistă. La aceasta a ajutat lipsa culpabilitaţii pentru perioada nazistă a ţării. Începând cu 1986 şi cu venirea la putere a lui Jörg Haider, Partidul Libertăţii – care de la crearea sa în 1955 a regrupat foşti nazişti şi naţionalişti – a cristalizat o parte din acest electorat care i-a permis să obţină 27% din voturi în 2000. Pe acest teren ideologic a înflorit ideea respingerii Uniunii Europene, după aderarea ţării în 1995, promovată de extrema dreaptă şi care este încă în floare.