Economia a ajuns pe creasta valului: încrederea se menţine la cote ridicate, iar managerii văd creşteri pe linie în industrie, construcţii, consum şi servicii

Datele statistice au indicat o creştere economică de 4,3% în T1, an/an, creştere venită în principal din consum, lucru care i-a pus însă în gardă pe unii economişti care aduc în discuţie calitatea acestei creşteri: o creştere venită din consum care nu poate fi acoperită de oferta internă.

De altfel, statisticile indică faptul că excesul de cerere este suplimentat din importuri, în vreme ce pe partea de formare a PIB, lucrurile avansează mai greu. În sondaje însă actorii din economie rămân optimişti. Industria, pe ansamblu, a crescut în primul trimestru dezamăgitor, cu doar 0,6% an/an, iar Barometrul Industrial publicat săptămâna trecută de SNSPA şi IRSOP indică o cădere a industriei în aprilie, după o revenire în martie. Însă alte date ale INS arată că în luna martie 2016, comenzile noi din industria prelucrătoare au crescut, în termeni nominali, cu 6,6% faţă de luna martie 2015, iar în T1 au crescut în termeni nominali faţă de T1 2015 cu 4%. Prin urmare, ancheta de con­junctură publicată ieri de INS indică (poate în contradicţie cu aşteptările indus­triei în ansamblul ei) că, până în iulie, va exista o creştere a producţiei (sold conjunc­tural – percepţia managerilor – de plus 19%). Pentru activitatea de fabricare a altor produse din minerale nemetalice se va înre­gistra, potrivit sursei citate, o tendinţă de creş­tere accentuată (sold conjunctural plus 51%). Industria a crescut anul trecut cu 2%, iar Comisia Naţională de Prognoză (CNP) susţine, în prognoza de primăvară, că avansul din acest an va fi de 4%, lucru consi­derat exagerat de optimist de economişti: „Nu s-au făcut reforme structurale de am­ploare care să permită o astfel de creştere“, afirmă economistul Ionuţ Dumitru.

După un salt important de aproape 9% anul trecut, construcţiile ar urma să crească, anul acesta, în viziunea CNP, cu 5,7%. Doar că, în T1, ele au avansat, an/an, cu doar 1,1%. Însă, în sondajul de con­junc­tură al INS, managerii mizează pe creşterea volumului producţiei (sold conjunctural plus 27%) şi estimează creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural plus 10%) şi relativa stabilitate a preţurilor.

În privinţa comerţului cu amănuntul, lu­crurile sunt evidente. Cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul (care reflectă con­sumul populaţiei) a crescut în prima parte a anului spectaculos, în urma majorărilor salariale şi a reducerii TVA – un plus de 20%. Prin urmare, dacă în privinţa ramurilor ce contribuie la formarea PIB pot exista semne de îndoială, pe partea de ultilizare a PIB aceste semne nu există: şi consumul şi importurile au crescut puternic.

Aşadar, în comerţul cu amănuntul managerii au esti­mat, potrivit sondajului INS, o tendinţă de creş­tere moderată a activităţii economice (sold conjunctural plus 9%). Volumul co­men­­­zilor adresate furnizorilor de mărfuri de că­tre unităţile comerciale va înregistra o re­la­­tivă stabilitate (sold conjunctural plus 3%).

Pe zona de servicii, cererea (cifra de afaceri) va cunoaşte – potrivit sondajului ci­tat - creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural plus 14%), în paralel cu cea a numărului de salariaţi (sold con­junctural plus 8%). Conform opiniei mana­gerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de relativă stabilitate (sold conjunctural  plus 1%).

 

BCE „a vândut încredere“ de 240 mld. euro. Economia Europei îşi revine

Încrederea în economia zonei euro a crescut în mai, pentru a doua lună consecutiv, în condiţiile în care Banca Centrală Europeană (BCE) pregăteşte o nouă serie de proiecţii care să indice impactul programului de stimulare economică şi de sufocare a deflaţiei. Agenţia de presă Bloomberg, care transmitea ieri ştirea, nota însă, oarecum ironic, costul cu care Mario Draghi, preşedintele BCE, ar putea să-şi fi cumpărat câteva clipe de linişte: 240 mld, euro. cât reprezintă programul de stimulare economică prin achiziţia de obligaţiuni, anunţat de BCE în martie. Indicele de încredere a crescut la 104,7, faţă de 104,0 în aprilie, potrivit unui anunţ al Comisiei Europene. Acesta ar fi cel mai ridicat nivel din ultimele patru luni. Oficialii BCE se întâlnesc joi la Viena şi cel mai probabil vor păstra politica monetară extrem de relaxată, după ce au extins programul de relaxare cantitativă cu încă 80 de miliarde de euro în martie şi au tăiat dobânzile la depozite aproape de zero, notează Bloomberg. Vicepreşedintele Vitor Constancio a spus săptămâna trecută, aminteşte sursa citată, că este optimist că BCE va atinge ţinta de inflaţie până în 2018, reflectând noile măsuri de stimulare economică, precum şi creşterea preţurilor petrolului. „Ne aşteptăm ca atât inflaţia, cât şi proiecţiile de creştere să fie revizuite pe creştere. BCE va sublinia importanţa programului de achiziţii, acum că vom putea vedea în sfârşit nişte date pozitive”, a spus Johannes Garies, economist de la Natixis în Frankfrut, potrivit agenţiei americane de ştiri financiare.