Şeful achiziţiilor publice: Creştem exigenţa verificării şi monitorizării modului în care se fac achiziţiile publice

Autor: Mediafax 03.06.2016

Cheltuirea banului public identică celei a banilor personali, creşterea exigenţei verificării şi monitorizării achiziţiilor, orientarea către rezultate şi creşterea nivelului transparenţei sunt principiile care stau la baza legislaţiei privind achiziţiile publice, a spus şeful achiziţiilor publice - ANAP, Bogdan Puşcaş. El a precizat la finalul şedinţei Executivului de joi că în elaborarea normelor de aplicare s-au avut în vedere patru principii.

„Cheltuirea banului public trebuie să fie aceeaşi ca şi cum am cheltui banii personali. În acelaşi timp, ne-am dorit să creştem exigenţa verificării şi monitorizării modului în care se fac achiziţiile publice în sensul în care vom verifica şi bugetul naţional cu rigoarea cu care am verificat până acum fondurile europene. În al treilea rând, suntem mult mai orientaţi către rezultate şi vrem să vedem câte din achiziţiile generate de autorităţile contractante se vor transforma şi în contracte de succes implementate până la final şi în al patrulea rând prin toate măsurile incluse în aceste norme de aplicare ale legilor achiziţiilor clasice şi ale achiziţiilor sectoriale ne dorim creşterea nivelului de transparenţă“, a enumerat şeful ANAP principiile la care făcea referire.

El a adăugat că au fost introduse şi două criterii noi, calitate/preţ şi costul cel mai scăzut, precum şi obligativitatea ca licitaţia deschisă şi licitaţia restrânsă să se desfăşura integral prin mijloace electronice, iar din ianuarie 2018, toate procedurile vor fi online. Potrivit şefului ANAP, criteriul de atribuire "preţul cel mai mic" nu poate avea o pondere mai mare de 40% din punctajul maxim în cazul serviciilor intelectuale(proiectare, consultanţă, de exemplu - n.r.), restul de 60% trebuie să reprezinte ponderea factorilor calitativi, nu financiari.

Referitor la contractare, Puşcaş a anunţat că se va trece de la o abordare sistematică, la una calitativă şi în acest sens s-au introdus nişte praguri sub care ANAP va verifica doar aleatoriu anumite documentaţii pentru că experienţa a arătat că verificările sub aceste praguri consumă timp excesiv în comparaţie cu impactul bugetar. Şeful ANAP a menţionat că noile prevederi obligă autorităţile contractante să-şi publice strategia de contractare, respectiv să-şi explice paşii prin care ea va fi realizată. În domeniul achiziţiilor sectoriale, care cuprinde gaze, energie termică şi electrică, servicii de apă, transport, porturi/aeroporturi, servicii poştale, extracţia de petrol, gaze şi combustibili solizi, s-a crescut durata acordului cadru(de contractare) de la patru la opt ani pentru că, potrivit şefului ANAP, trebuia transpusă o cerinţă europeană, iar pe de altă parte aceste servicii sunt "de natură mai specială", necesită "montaje financiare diferite" şi un timp de implementare mai mare.