Dragnea exultă după victoria PSD, PNL caută victoria în cifre, iar USB visează la un partid naţional

Vasile Blaga, copreşedinte PNL: „Rezultatele pe votul politic din întreaga ţară reprezintă cel mai bun scor pe care l-a obţinut partidul în ultimii 26 de ani, ceea ce arată că decizia fuziunii PNL cu PDL a fost una corectă. (...) Am reuşit să reconstruim dreapta şi nu a fost un lucru uşor şi ne vom concentra pe asta“.

Statistic, liberalii au dreptate: înfrân­gerea de la Bucureşti este dramatică, dar, la nivel de ţară, proporţiile ei nu sunt atât de mari. Potrivit rezultatelor parţiale, PSD a obţinut 39,17% din voturile exprimate în ţară pentru primari, PNL 32,94%, ALDE 5,47%, independenţii 5,18%, UDMR 4,35%, a anunţat Biroul Electoral Central (BEC) după centralizarea a 87,47% din voturi. Dacă privim însă votul de la Bucureşti, un Bucureşti considerat uneori cu puţină dreptate un oraş „de dreapta“, vedem gravitatea înfrângerii PNL: PSD a obţinut 43,96% din voturile pentru Primăria Capitalei (votul la consiliu) USB 29,15%, PNL 10,93%, PMP 6,40%, ALDE 2,94%. Pentru CGMB procentele centralizate sunt: PSD 41,51%, USB 24,27%, PNL 12,86%, PMP 6,92%, ALDE 6,15%.

Aşadar, dacă PNL a „refăcut“ dreapta cum susţine Blaga, acest lucru nu s-a văzut la Bucureşti, oraşul care are 10% din populaţia României şi face 25% din PIB-ul ţării.

Predoiu pleacă de la şefia PNL Bucureşti

Prim-vicepreşedintele PNL Cătălin Predoiu a anunţat că pleacă de la şefia PNL Bucureşti în urma unui scor electoral care a fost chiar sub cel al partidului.

Predoiu fusese anunţat anul trecut drept premier al PNL într-un viitor guvern, dar a intervenit drama de la Colectiv, căderea guvernului Ponta, guvernul de tehnocraţi şi campania electorală în care bâlbâiala în desemnarea candidatului pentru Bucureşti i-a fost fatală partidului. În final, alegerile i-au îngropat, practic, lui Predoiu visul de a fi în fruntea unui viitor guvern. Cu 10-11% în alegeri nu poţi pretinde să mai conduci guvernul.

Predoiu – care nu şi-a dorit această candidatură, lucru amendat de electorat - a ales să demisioneze din poziţia de şef al PNL Bucureşti, dar nu i-a indicat şi pe ceilalţi vinovaţi de acest eşec de proporţii: „Nu sunt în măsură să fac eu judecăţi de valoare. Avem miercuri un BPN (Biroul permanent naţional, for restrâns de conducere – n.red.) şi acolo se discută astfel de lucruri. Nu un singur om evaluează performanţa altora, ci într-un partid serios aşa cum PNL este, o astfel de analiză se face în forurile de conducere ale partidului, oricât de insipidă vi s-ar părea această declaraţie. Aşa sunt principiile insipide. Regula asta este“.

Întrebat dacă este de părere că preşedintele Klaus Iohannis are o vină în ceea ce priveşte eşecul PNL la alegerile locale, Predoiu a afirmat că nu dă vina pe alţii şi „ce ai de făcut îţi faci tu singur“.

Câştigătorul „exultă temperat“

Preşedintele PSD Liviu Dragnea a arătat că este pentru prima oară de la Revoluţie când un partid câştigă Primăria Capitalei şi primăriile de sector, iar la CGMB PSD va avea majoritatea cu UNPR şi ALDE, urmând ca astăzi Comitetul Executiv al partidului să discute majorităţile din consiliile judeţene.

Potrivit lui Dragnea, echipa Gabrielei Firea este conştientă că votul pe care l-au obţinut presupune o „responsabilitate uriaşă“ şi nu este „un cec în alb“: „Este pen­tru prima oară după Revoluţie când un partid politic câştigă tot, şi Primăria Gene­rală şi primăriile de sector. Asta înseamnă pentru noi toţi o responsabilitate uriaşă. Această încredere acordată nouă de către bucureşteni nu este un cec în alb“.

Din cele 55 de madate în CGMB, PSD-UNPR au 24 mandate, ALDE 4 mandate şi, astfel, pot face majoritatea necesară pentru Gabriela Firea.

„În restul ţării, pentru consiliile judeţene, în 14 judeţe din România PSD are majoritate singur şi va putea pune preşedinţii de consilii judeţene. În alte 11 judeţe putem face majoritate doar cu ALDE. Asta înseamnă 25. În încă două judeţe, putem face majoritate PSD – ALDE – UNPR. În total 27. În schimb, mai sunt trei sau patru judeţe unde vom începe negocierile de mâine, unde avem şanse ca PSD să formeze majoritate împreună cu alte partide, cu excepţia PNL, cu excepţia PMP“, şi-a făcut Dragnea socoteala.

O familie de primari

Gabriela Firea cea care a câştigat alegerile pentru postul de primar al Capitalei, a declarat că îi va cere sfatul soţului e, Florentin Pandele care a obţinut, la rândul său, al cincilea mandat la Voluntari, susţinând că pentru ei ca familie „va fi mai dificil“, pentru că vor fi ocupaţi.

„A câştigat şi soţul meu şi îl felicit. Pentru noi ca familie va fi mai dificil, pentru că vom fi ocupaţi. Eu şi echipa mea de consilieri generali vom avea o muncă dificilă şi grea, dar în mod sigur încununată de succes“, a declarat Gabriela Firea, citată de Mediafax

Gabriela Firea a obţinut, potrivit datelor provizorii, 45,5% din voturile valabil exprimate în Bucureşti, fiind urmată de Nicuşor Dan (USB) cu aproape 30% şi pe locul trei de Cătălin Predoiu cu 11%. La Voluntari, Florentin Pandele a reuşit să câştige cel de-al cincilea mandat de primar după ce a candidat ca independent.

Potrivit datelor provizorii ale BEC, Florentin Pandele a obţinut 67% din voturi, adică 10.032, în comparaţie cu al doilea clasat- Robert Frunză, din partea PSD, care a primit 2.029 de voturi.

Ce au relevat alegerile de duminică

Prima înfrângere a preşedintelui Klaus Iohannis 

Nimeni nu este infailibil în politică. Alegerile de duminică au însemnat prima înfrângere a preşedintelui Klaus Iohannis. La Bucureşti PNL avea două primării – sectorul 1 şi 6 - (este drept, obţinute în alianţa USL, construită împreună cu PSD). Acum nu are nimic. A pierde lamentabil într-un oraş care – nu întotdeauna pe bună dreptate – este considerat „de dreapta” înseamnă o înfrângere majoră pentru un partid care-şi spune „de dreapta”, dar şi pentru cel care-l girează - preşedintele în cazul de faţă. Preşedintele a girat prima nominalizare pentru fotoliul de primar general - Cristian Buşoi - propunerea de la care a plecat apoi tot calculul greşit pe care PNL şi l-a făcut la Bucureşti.

Un guvern în mare dificultate

Rezultatul alegerilor locale va pune presiune crescută pe actualul guvern de „tehnocraţi” şi-i va bloca „reformele”, în  cazul în care ar avea de gând să facă vreuna. Guvernul Cioloş a promis o retrasare a regulilor jocului în domenii-cheie: justiţie, salarii, etc. Doar că aceste lucruri întâmpină, în mod obişnuit, o opoziţie însemnată din partea electoratului. „Reformele” pot fi propuse de un guvern care are încrederea populaţiei. Înfrângerea PNL în alegerile locale va fi o piedică în plus pentru guvern pentru că acesta este perceput drept un guvern al preşedintelui şi, prin urmare, al liberalilor. Aşadar, primul care se va opune adoptării unor măsuri nepopulare va fi chiar PNL, partidul preşedintelui, care nu va vrea să-şi diminueze şi mai mult şansele în perspectiva alegerilor generale din toamnă.

Un nou partid cu pretenţii

Uniunea Salvaţi Bucureştiul (USB) condusă de Nicuşor Dan este marea surpriză a acestor alegeri. Dan a anunţat că Uniunea Salvaţi Bucureştiul se va transforma în „Uniunea Salvaţi România” şi va participa la legislative. Victoria în alegeri a USB (chiar dacă USB nu a câştigat nicio primărie) arată disponibilitatea oamenilor de a merge spre formule noi. 30% din cei care au venit la vot în Bucureşti au votat cu acest partid nou-născut, ceea ce arată că terenul este desţelenit pentru surprize în alegerile legislative din toamnă. „USB este format din oameni care nu au mai făcut politică până acum, oameni care sunt competenţi şi care fac sacrificii în cariera lor. Nu o facem pentru bani ci pentru binele comun, pentru că actuala clasă politică ne-a dezamăgit de atîtea ori“, a declarat Nicuşor Dan. Cine nu este sensibil la astfel de „oferte”?

Polarizarea PSD - PNL

Alegerile au fost primul test pentru „noul PNL” (rezultat din fuziunea PNL şi PDL) şi prima consacrare a faptului că avem de aici încolo de a face cu două partide mari – PSD şi PNL şi a dispărut cea de-a treia forţă politică însemnată. Dacă facem abstracţie de bătaia pe care a luat-o la Bucureşti, vedem că înfrângerea PNL în ţară nu este chiar atât de mare. Sunt 4 – 5 procente între cele două partide la votul politic (consiliile locale) - în jur de 37% PSD şi 32% PNL. Prin urmare, lupta pentru alegerile generale va fi pe viaţă şi pe moarte şi nimeni nu poate pretinde dinainte guvernarea. Nici partidul lui lui Traian Băsescu (Mişcarea Populară), nici cel al lui Tăriceanu (ALDE) nu au fost consacrat drept „a treia forţă”, iar Uniunea Salvaţi Bucureştiul nu a fost testată în alegerile generale. Dar, dacă scorurile se menţin, fiecare din aceste partide va deveni esenţial în ecuaţia guvernării.