​Alexandru Stânean, Teraplast: Zonele din afara oraşelor mari sunt prea sărace ca să fie tentante pentru dezvoltatorii imobiliari să investească

Autor: Alina-Elena Vasiliu 08.06.2016

Piaţa de birouri din România rămâne polarizată între centrele mari de dezvoltare, din oraşe precum Bucureşti, Cluj, Timişoara, Constanţa, şi oraşe mai puţin dezvoltate, unde interesul constructorilor este mai scăzut. Una dintre cauzele care duc la aceste diferenţe este infrastructura defectuoasă, care avantajează oraşele mari din ţară, este de părere Alexandru Stânean, director general Teraplast, prezent la evenimentul ZF Birouri & Rezidenţial 2016, organizat de Ziarul Financiar.

„Observăm o polarizare către câteva centre care chiar contează pe piaţa rezidenţială şi de birouri – Bucureşti, Cluj, Timişoara, Constanţa, Iaşi. În celelalte zone nu s-a schimbat nimic faţă de în urmă cu doi-trei ani nici din perspectiva preţurilor, nici din cea a cererii. Chiar şi calitatea produselor solicitate în pieţele mici este una care se folosea în centrele mari de dezvoltare în urmă cu cinci ani. Standardele de calitate în zonele de dezvoltare au crescut, iar cerinţele dezvoltatorilor sunt tot mai ridicate, pentru a asigura durabilitatea în timp a clădirilor. Celelalte zone sunt prea sărace ca să fie tentante pentru dezvoltatorii imobiliari să investească, pentru că soluţiile bune sunt mai scumpe. În oraşele mari se cheltuie mai mult pentru construcţii mari,

Făcând o comparaţie între Bistriţa şi Cluj, de exemplu, preţul pe metru pătrat în Bistriţa este cu 40% sub cel din Cluj. În condiţiile în care drumul între Bistriţa şi Cluj durează două ore, evident că e mai atractiv să lucrezi în Cluj”, a spus Alexandru Stânean.

Alte declaraţii făcute de Alexandru Stânean la ZF Birouri & Rezidenţial 2016:

Anul acesta, spre deosebire de alţi ani, putem să ne bazăm pe piaţa rezidenţială, în condiţiile în care până acum infrastructura a fost motorul creşterii noastre.

Cel puţin pentru două-trei trimestre, ne aşteptăm să vedem o încetinire a proiectelor de infrastructură, motiv pentru care ne bazăm pe investiţiile private. Noi nu furnizăm direct în proiecte rezidenţiale şi de birouri, ci utilizăm distribuitori.

Autorităţile sunt preocupate de creşterea atractivităţii oraşelor mici. Asta ajută mediul de afaceri din zonele respective să-şi menţină competitivitatea, având şi forţă de muncă.

Nu sunt mare amator al intervenţiei statului în economie, pentru că de asta existăm noi, agenţii economici, însă trebuie să se implice. Trebuie creată o infrastructură pentru a putea asigura legătura între diferitele zone.

Ne-am bugetat o creştere de 20%. În primul trimestru am reuşit să ne depăşim creşterea bugetată. Optimismul din primul trimestru mi s-a mai temperat.

Sectorul privat investeşte mai mult decât până acum, însă volumul de creştere în infrastructură nu poate fi egalat de investiţiile private cel puţin pe segmentul nostru de activitate.

Există interes pentru produse de calitate mai bună, însă acest interes vine din centrele dezvoltate – Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi. Restul României este mult mai puţin interesat de calitatea produselor. Circa 60-70% din vânzările noastre vin din regiunile acestea dezvoltate.

Suntem foarte încrezători în partea de agricultură şi în mica industrie. Vedem piaţa de nerezidenţial ca pe un motor de creştere pe termen mediu pentru compania noastră. Acum reprezintă circa 25% din businessul nostru.

Estimăm că doar 10% dintre proiectele pentru orizontul de timp 2020 vor începe anul acesta, dacă nu intrăm în procedura noastră birocratică, din cauza căreia am putea începe anul viitor.