Întârzierea lucrărilor de infrastructură şi darea în plată au răcit piaţa imobiliară
Fără autostrăzi care să reducă timpul de călătorie, noi staţii de metrou în Capitală şi o îmbunătăţire a transportului în comun nu se poate discuta despre o dezvoltare sustenabilă a pieţei imobiliare şi de construcţii.
Piaţa de birouri din România rămâne polarizată între centrele mari de dezvoltare, din oraşe precum Bucureşti, Cluj, Timişoara, Constanţa, şi oraşe mai puţin dezvoltate, unde interesul constructorilor este mai scăzut.
Una dintre cauzele care duc la aceste diferenţe este infrastructura defectuoasă, care avantajează oraşele mari din ţară, a declarat Alexandru Stânean, director general Teraplast, prezent la evenimentul ZF Birouri & Rezidenţial 2016, organizat de ZF în parteneriat cu Arabesque, Teraplast, Regatta, DTZ Echinox şi PwC. El a subliniat faptul că o comparaţie între Bistriţa şi Cluj, de exemplu, preţul pe metru pătrat în Bistriţa este cu 40% sub cel din Cluj. „În condiţiile în care drumul între Bistriţa şi Cluj durează două ore, evident că e mai atractiv să lucrezi în Cluj“, a spus Stânean.
În opinia lui George Stamate, director vânzări divizia infrastructură din cadrul Arabesque, companie cu afaceri de 348 mil. euro în domeniul materialelor de construcţii, parteneriatul public-privat este soluţia pentru rezolvarea problemei infrastructurii în România, însă pentru asta avem nevoie de o îmbunătăţire a cadrului legislativ.
Investiţia în infrastructură este cel mai important lucru pentru imobiliare, iar fără o strategie pe termen lung nu putem face nimic, a spus Eduard Uzunov, preşedinte, Regatta Estate.
„Investiţia în infrastructură este cel mai important lucru în imobiliare. E nevoie de planning pe termen mediu şi lung, să ştii unde vor fi staţii de metrou, când se face o centură. Nimeni nu ştie, vine un primar, pleacă, vine altul. Fără o strategie pe termen lung nu putem face nimic, iar infrastructura este esenţială.“
Dincolo de prognoze şi strategii, dezvoltatorii rămân cu un semn de întrebare în privinţa impactului pe care legea dării în plată îl va avea, mai ales pe zona rezidenţială, dar cu efecte radiante şi asupra altor domenii conexe.
„Legea dării în plată a frânat creşterea businessurilor active pe piaţa de bricolaj din România. După 2009, anul 2016 se contura ca cel mai bun an, potrivit rezultatelor din primele luni, până a venit legea dării în plată. Ca să salvăm 2.000-3.000 de cetăţeni români, sacrificăm 20 de milioane de români. Legea dării în plată a tăiat vânzările exact ca un cuţit“, a atras atenţia Omer Susli, proprietarul Praktiker.
Acelaşi ton este păstrat şi de Andreea Comşa, Managing Director la Premier Estate Management, care spune că, deşi deocamdată nu a observat un impact al legii asupra vânzărilor de apartamente, efectele se vor vedea probabil anul viitor, mai ales dacă dispare şi programul Prima Casă.
În plus, dezvoltatorii nu se aşteaptă la scăderea preţurilor pe acest segment în perioada următoare, apreciind că apartamentele ieftine au făcut deja rabat la calitate şi nu pot coborî mai jos de atât.
Dar poate cel mai important lucru pe piaţă este că, faţă de 2008, structura cererii este mult mai sănătoasă, 99% din cumpărători fiind clienţi finali, nu investitori care vor să revândă.