Document BNR: Băncile străine au retras 13 mld. euro din România. Finanţarea băncilor străine de la centru a fost înlocuită cu banii românilor economisiţi în criză

Autor: Anelis Baciu 17.06.2016

Băncile străine au re­tras în opt ani 13 mld. euro din liniile de finanţare acor­date subsidiarelor locale, care au ajuns la un nivel de 9 miliarde de euro la finalul lunii martie, adică de peste două ori mai puţin decât la începutul crizei fi­nanciare, arătă datele dintr-o prezentare a prim-viceguver­na­torului BNR Florin Georgescu. Numai în ultimele trei luni retragerile au cumulat un miliard de euro. Spre comparaţie, pe în­treg parcursul anului 2015 finan­ţă­rile retrase au cumulat 2 mld. euro.

Una dintre cele mai frumoase cetăţi din România, deschisă publicului după cinci ani de restaurare

Cele mai ieftine locuri de vis unde puteţi călători. Destinaţii impresionante, la preţ redus!

„Din anul 2012 vedem o evo­lu­ţie opusă a resurselor externe şi a celor interne. Astfel, resursele de la băncile-mamă au scăzut cu mai mult de jumătate între de­cembrie 2008 şi martie 2016, ceea ce a redus de­pendenţa de băncile-ma­mă pe de o parte, dar a redus tot­odată ris­cul de contagiune ex­ternă. S-a înre­gis­trat o înlocuire gra­duală a resur­se­lor externe cu cele interne care se situează la un nivel tot mai ridicat“, a punctat Georgescu.

Procesul de deleveraging, prin care băncile străine îşi reduc expu­ne­rile pe filialele locale, a demarat în 2009 şi se pare că încă nu este fi­na­lizat. Datele prezentate de BNR scot în evidenţă că, din con­tră, s-a accentuat la începutul acestui an.

În condiţiile în care sprijinul de la băncile-mamă este tot mai fi­rav, sub­sidiarele locale sunt ne­voi­te să ape­leze tot mai mult la re­sur­sele lo­cale, lucru care de altfel s-a şi în­tâm­plat în ultimii ani. Din de­cem­brie 2008 până la finalul lunii mar­tie a acestui an depozitele atra­se de la clientela locală s-au ma­jorat cu 17 mld. euro şi au ajuns la 55 mld. eu­ro. Practic, banii re­traşi de acţio­na­rii străini au fost în to­talitate înlo­cuiţi cu resursele interne.

Chiar dacă au renunţat să-şi mai susţină cu linii de finanţare sub­sidiarele locale, acţionarii stră­ini au continuat totuşi să susţină cu capital băncile româneşti, mă­su­rile de majorare a capitalului fiind luate mai ales la presiunea BNR. Doar pe parcursul anului tre­cut au fost efectuate injecţii de capital de aproape 700 mil. euro.

Sistemul bancar local este con­tro­lat în proporţie de aproape 90% de acţionariatul străin. BNR a în­cer­cat să împiedice fuga banilor străi­nilor prin iniţiativa de la Viena ime­diat după criză, în 2009. Acor­dul fusese semnat de cele mai mari no­uă bănci străine şi pre­vedea men­ţinerea expunerii locale. Doar în­tr-un singur an, între decembrie 2010 şi decembrie 2011 străinii nu au retras nimic din liniile de finanţare.