Sistemul bancar românesc este cu mult peste media UE la mai mulţi indicatori de risc, cu excepţia ratei creditelor neperformante şi cea a creditelor restructurate

Rata creditelor neperformante şi cea a creditelor restructurate fac excepţie, situându-se mult peste media Uniunii Europene.

Sistemul bancar românesc are indicatori prudenţiali de solvabilitate, profitabili­tate şi structura bilanţului mai buni decât media eu­ro­pea­nă, în timp ce calitatea acti­velor face no­tă discordantă, din cauza ratei cre­di­telor neperformante şi celei a cre­dite­lor cu măsuri de restructurare, care sunt mai mult decât duble faţă de ni­ve­lul mediu din UE, reiese din datele BNR.

„Indicatorii prudenţiali ai sis­te­mului bancar românesc (sol­vabi­litate, ra­tă de aco­pe­rire, profitabili­tate, structura bi­lanţului) în­re­gis­trează, în ge­neral, ni­ve­luri mai bune de­cât media eu­ropeană, cu două ex­cepţii - rata cre­ditelor ne­per­for­man­te şi rata de re­struc­tu­ra­re“, a declarat re­cent Florin Geor­gescu prim-vice­gu­ver­nator al BNR.

Autoritatea Bancară Eu­ro­peană (EBA) publică tri­mestrial o analiză intitulată Tabloul de bord al riscului (Risk Dashboard) în care pre­zintă principalele vul­ne­ra­bi­lităţi ale sectorului bancar eu­ropean, identificate în func­ţie de evoluţia unui set de in­di­ca­tori de risc. Indicatorii sunt gru­paţi pe patru cate­go­rii: sol­va­bi­litate, calitatea ac­ti­ve­lor, profita­bili­ta­te şi struc­tura bilan­ţului. Iar fiecare in­di­cator este evaluat în raport cu trei inter­vale de pru­denţă, va­loa­rea aces­tu­ia putând astfel să fie con­side­rată foarte bună, intermediară sau de­fi­ci­tară în funcţie de intervalul valoric căruia îi aparţine.

BNR a efectuat o analiză similară a sistemului bancar naţional ţinând cont de indicaţiile metodologice ale ABE, precum şi de intervalele de evaluare stabilite de aceasta.

Datele din tabloul de risc pentru sis­te­mul bancar românesc arată că ma­joritatea indicatorilor se încadrează în cel mai bun interval de prudenţă, atât la decembrie 2015, cât şi la martie 2016, performanţa fiind superioară me­diei europene, care se încadrează la cate­­goria „intermediar“ cu aproape toţi indicatorii.

Excepţie fac rata reditelor neper­for­mante şi cea a creditelor cu măsuri de restructurare, care rămân în banda va­lorică considerată de Autoritatea Ban­cară Europeană ca fiind „defici­ta­ră“, nivelul acestor indicatori fiind mai mult decât dublu faţă de media UE. Rata creditelor neperfor­man­te (NPL) la nivelul întregului sistem bancar ajun­gea la finalul lunii martie la circa 13%, con­tinuând ten­din­ţa descen­den­tă de anul trecut. Bilan­ţurile băncilor au în­ce­put să arate mai bine începând cu a do­ua jumătate a anului 2014, îm­bu­nă­tă­ţirea calităţii portofoliilor ve­nind pe fon­dul vânză­rilor de credite cu probleme.

Cele două vulnerabilităţi sunt însă diminuate de cel de-al treilea indicator de analiză a calităţii activelor, respectiv gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante, care plasea­ză sistemul bancar românesc pe cel mai prudent interval va­loric, la peste 58%, cu mult peste media europeană, de aproximativ 44%.

Profitabilitatea sistemului bancar ro­mânesc era la finele anului trecut de 12%, iar la sfârşitul primului trimestru din 2016 se situa la un nivel com­pa­ra­bil, dublu faţă de me­dia UE. Indi­ca­torul de pro­fitabilitate ROE (rata ren­tabilităţii capitalului) s-a si­tu­at, astfel, în cel mai bun in­terval de pru­denţă în ta­bloul de risc.

Sectorul bancar, care fi­nan­ţează în pro­porţie de circa 90% economia, a re­u­şit în pri­mul trimestru să facă pro­fit de 1,17 mld. lei, în timp ce acti­vele au scăzut la 370,2 mld. lei (83 mld. euro). La sfâr­şitul anu­lui trecut activele la nive­lul sis­te­mului bancar ur­caseră la 377 mld. lei (circa 84 mld. eu­ro), maximul ulti­mi­lor opt ani, în timp ce pro­fitul a ajuns în decembrie 2015 la un nivel re­cord de cir­ca 4,9 mld. lei, com­parabil cu cel din anul de boom 2008.

Structura bilanţieră a ră­mas echilibrată şi în primul tri­mes­tru din acest an, res­pec­tând standardele atât în pri­vin­ţa raportului dintre credite şi depozite (circa 80%), cât şi a ce­lei dintre total datorii şi ca­pi­taluri proprii (în jur de 8%). Economiile pla­sa­te de popu­la­ţie şi com­panii la bănci sunt în con­ti­nua­re mai mari decât vo­lu­mul cre­di­te­lor acor­date, ni­ve­­lul raportului cre­di­te/de­po­zite in­di­când faptul că exis­tă potenţial de cre­di­tare. Soldul cre­di­te­lor totale a ajuns în mar­tie la 216,3 mld. lei, de­pă­şind cu doar 2,8% nivelul din ace­eaşi lu­nă de anul trecut, în timp ce avan­sul depo­zi­te­lor a fost de 9,5%, până la 248 mld. lei.

Indicatorii de solvabilitate, care arată cât de bine capitalizat este siste­mul bancar, îşi păstrează un nivel ridi­cat, aferent celui mai bun interval de pru­denţă, fiind în uşoară creştere faţă de finele anului 2015. Rata fondurilor proprii de nivel 1 (Tier 1) era de 17% la finele lunii martie, potrivit BNR.

Măsurile luate de BNR pentru reducerea volumului de credite neperformante:

- 2013 - BNR a solicitat un audit extern pentru evaluarea garanţiilor aferente creditelor;

- 2014 - reglementarea excluderii creditelor neperformante în afara bilanţurilor (write-off). BNR a emis recomandări pentru excluderea din bilanţuri a creditelor neperformante acoperite integral de provizioane, acoperirea integrală cu provizioane IFRS a creditelor cu întârzieri mai mari de un an şi provizionarea în proporţie de minimum 90% a creditelor pentru firmele în insolvenţă şi un audit extern pentru determinarea volumelor provizioanelor în urma reevaluării garanţiilor;

- 2015 - s-a derulat a treia revizuire a evaluării garanţiilor;

- 2016 - BNR a recomandat băncilor provizionarea integrală a creditelor neperformante negarantate cu întârzieri mai mari de 180 de zile, urmată de excluderea acestora din bilanţuri.