California a depăşit Franţa şi a devenit a 6-a putere economică

Autor: Bogdan Cojocaru 20.06.2016

Presa franceză a găsit în SUA un motiv de critică pentru ce se întâmplă acasă: California este a şasea putere economică mondială, luând locul Franţei. „Este oficial, California este acum a şasea putere economică a lumii şi a răpit acest titlu de la Franţa“, scrie Le Figaro, care citează un articol al Business Insider bazat pe cifre ale Biroului American de Analiză Economică. Ediţia de limbă franceză a Huffington Post notează, citând acelaşi material, că statul California „dă o lecţie de umilinţă economică Franţei“.  În ceea ce priveşte cifrele citate, acestea arată că PIB-ul Californiei s-a situat la 2.460 miliarde de dolari anul trecut, în timp ce economia Franţei a fost de 2.422 miliarde de dolari (2.150 euro). Datele biroului naţional de statistică francez ridică un pic ştacheta, dar nu suficient. PIB-ul Franţei a fost în 2015 de 2.181 miliarde de euro. 

Oficial maghiar: Retailerii multinaţionali de alimente ar trebui să plece din Ungaria

Janos Lazar, ministrul de cabinet al premierului maghiar Viktor Orban, a declarant că ar fi „bucuros dacă ar alunga multinaţionalele“ din Ungaria deoarece aceste companii „aduc gunoiul Europei“ în ţara noastră, scrie Budapest Business Journal, care citează presa locală. Oficialul ar fi precizat că ar fi mai bine pentru lanţurile de retail alimentar străine să plece din Ungaria. Se pare că el a ajuns la această idee după ce a văzut o analiză a guvernului. Lazar a notat că au existat eforturi de lobby puternice pentru ca guvernul să reducă TVA pentru laptele UHT (procesat la temperaturi ridicate), aşa cum intenţionează să facă pentru laptele crud. Şeful de cabinet a mai spus că nu este sigur cât de mult vor fi ajutaţi fermierii maghiari de o astfel de măsură în condiţiile în care aproximativ 60% din laptele UHT este importat. Bogdan Cojocaru

Banca Greciei: Austeritatea îi îmbolnăveşte pe greci şi le scurtează viaţa

Cât de bună este austeritatea pentru economie este o problemă încă dezbătută de marii gânditori ai ştiinţelor economice. Despre cât de bine face austeritatea vieţii oamenilor, Banca Greciei s-ar putea să fi făcut câteva descoperiri şocante, scrie The Greek Reporter. O analiză a instituţiei elene arată că „în timp ce ar dura mai mult să fie calculate efectele exacte, tendinţele arată deteriorarea sănătăţii grecilor în anii acordurilor împrumuturilor de bailout şi ai austerităţii, ai reducerilor de cheltuieli“. Banca nu a spus direct că criza economică şi austeritatea supraîmpovărătoare în care trăiesc grecii îi ucid, însă analiza aduce date statistice care dovedesc aceasta. Bogdan Cojocaru

 

 

Pentru Morgan Stanley, economia mondială arată oarecum ca în temuţii ani de criză 1930

 

Bogdan Cojocaru

Acum, ca şi atunci, o criză financiară a lăsat cicatrici adânci. La fel ca în anii 1930, creşterea economiei mondiale este limitată de companii care nu vor să cheltuiască, de scăderea aşteptărilor privind inflaţia şi de guvernele care îşi retrag stimulentele, scrie Bloomberg.

Ce a declanşat actualele probleme este o criză financiară care a lăsat lumea mahmură după o supradoză de datorie şi a amplificat presiunile deflaţioniste. Situaţia este similară cu şocurile de dinaintea colapsului din anii 1930, potrivit unei analize a băncii americane Morgan Stanley.

„Credem că actualul mediu macroeconomic are un număr de similitudini cu anii 1930, iar experienţele de atunci sunt de actualitate şi acum“, scriu analiştii.

„Cea mai importantă similitudine între anii 1930 şi ciclul din 2008 este că şocul fiannciar şi nivelurile relativ ridicate de îndatorare au schimbat atitudinea sectorului privat faţă de risc, determinând companiile să-şi repare balanţa contabilă“.

Ca şi atunci, rezultatul ar putea fi o perioadă prelungită de slăbiciune şi de aşteptări mici privind inflaţia, cu riscul ca aceste aşteptări să nu fie stabile. Pericolul este ca băncile centrale să se grăbească să majoreze dobânzile sau ca guvernele să-şi diminueze cheltuielile, accentuând încetinirea.

„În 1936-37, înăsprirea prematură şi accentuată a politicilor a condus la o nouă recesiune şi la revenirea deflaţiei în SUA în 1938“, scriu analiştii.

„La fel, în actualul ciclu, când creşterea îşi revine, factorii de decizie înăspresc politicile fiscale, efectul fiind încetinirea creşterii în ultimele trimestre“.

Pentru a evita o nouă spirală descendentă, guvernele trebuie să acţioneze în consecinţă.

„Activarea politicilor fiscale, în special când politicile monetare sunt încă acomodative, ar putea crea un ciclu puternic în care sectorul corporate investeşte şi susţine crearea de locuri de muncă şi creşterea veniturilor“, mai scriu analiştii de la Morgan Stanley.

bogdan.cojocaru@zf.ro