Raiffeisen Bank, CEC Bank şi BCR îşi plătesc cel mai bine şefii. Cele mai mari şase bănci au acordat anul trecut indemnizaţii cumulate pentru management de 100 mil. lei

Raiffeisen, CEC Bank şi BCR sunt pe podium în to­pul celor mai mari şase bănci, având cele mai con­sistente remuneraţii plă­tite personalului-cheie din con­du­cere. În schimb, Banca Transil­va­nia, care a fost anul trecut cea mai profi­ta­bilă, în urma achiziţiei Volksbank, este pe locul şase în topul câştigurilor şefilor.

Indemnizaţiile pentru manage­men­tul celor şase bănci sunt cuprinse între 7,9 mil. lei şi 29,8 mil. lei, iar suma cumulată este de 100 mil. lei (peste 20 mil. euro).

Compensaţiile acordate persoa­nelor cu funcţii cheie din cadrul Raif­fei­sen Bank se detaşează de restul câşti­gu­rilor din instituţiile de credit mari, apro­piindu-se de 30 mil. lei. Această sumă in­clude beneficiile pe termen scurt, res­pectiv salariile, alte beneficii şi acele părţi ale bonusurilor care devin sca­dente pe termen scurt. Dacă sunt luate în considerare şi beneficiile pe termen lung şi plata pe bază de acţiuni, câşti­gu­rile cumulate ale şefilor Raiffeisen au depăşit anul trecut 33 mil. lei.

Conducerea executivă a Raiffeisen Bank, deţinută de grupul austriac cu ace­laşi nume, este asigurată de un directorat format din 7 membri, iar din Consiliul de Supraveghere fac parte 6 membrii.

Raiffeisen a fost timp de trei ani con­secutivi, în perioada 2012-2014, cea mai profitabilă bancă din România, însă anul trecut a pierdut poziţia de lider, coborând pe locul patru în clasamentul profitabilităţii. Banca a raportat pentru anul trecut un câştig net de 98 mil. euro (circa 440 mil. lei), în scădere faţă de 2014. Compensaţiile personalului cu funcţie-cheie de la Raiffeisen au crescut în 2015 cu peste 50% comparativ cu 2014, Raiffeisen explicând avansul prin faptul că în 2014, conform politicii de grup, nu a fost acordat bonus de perfor­manţă. Un alt factor care a generat aceas­tă variaţie este creşterea numă­rului de persoane incluse în categoria de persoane cu funcţie-cheie, potrivit informaţiilor anunţate de bancă.

CEC Bank, singura bancă de top 10 rămasă în portofoliul statului, a acordat anul trecut salarii şi beneficii pe termen scurt pentru cei din conducere de circa 26,4 mil. lei. Banca, plasată pe  locul şase în topul după active, a obţinut anul trecut un profit de 11 mil. lei.

Pe locul trei în topul remuneraţiilor şefilor intră BCR, cea mai mare bancă de pe piaţa locală după active. Chel­tu­ielile cu salariile plătite persoanelor din conducerea BCR în 2015 au fost de 12,4 mil. lei, în scădere faţă de 2014, când totalizau 14,5 mil. lei. Acestea repre­zin­tă exclusiv beneficiile salariale pe termen scurt.

La băncile-mamă salariile sunt mult mai mari. Bancherul austriac Andreas Treichl, preşedintele executiv al Erste Group, care controlează BCR, cea mai ma­re bancă românească, a încasat anul tre­cut de la banca pe care o conduce o re­mu­neraţie de aproape 3 mil. euro, în creş­tere cu 35% faţă de câştigul din anul pre­cedent. Iar şeful Raiffeisen Interna­tio­nal de la Viena, Karl Sevelda, a câşti­gat anul trecut aproape 2 mil. euro. Treichl este vicepreşedintele Consiliului de Supraveghere al BCR, iar Sevelda este şi preşedinte al Con­si­liului de Supraveghere al Raiffei­sen Bank România.

Banca Transilvania a fost anul trecut lider în topul profitabilităţii, raportând un profit net contabil de 2,4 mld. lei, în creştere cu 456% faţă de anul precedent, ca urmare a înregistrării câştigului de 1,6 mld. lei din tranzacţia de preluare a Volksbank România. Banca din Cluj este pe locul şase în topul câştigurilor şefilor. Cheltuielile cu salariile membrilor Consiliului de administraţie şi ai conducerii executive a băncii au fost de 7,9 mil. lei, iar la nivelul întregului grup au urcat la 11 mil. lei.

La BRD, a doua bancă de pe piaţa locală după active, beneficiile pe termen scurt ale personalului-cheie din conducere au fost anul trecut de 10,9 mil. lei. Iar dacă sunt luate în calcul şi beneficiile pe termen lung şi cele din tranzacţii cu plata pe bază de acţiuni, suma urcă la 12,5 mil. lei doar pentru bancă, şi 16 mil. lei, la nivelul întregului grup.

UniCredit Bank România a acordat anul trecut indemnizaţii pentru management în sumă de 11,5 mil. lei (2,5 mil. euro), în scădere cu circa 1% faţă de 2014. Conducerea băncii este asigurată de un consiliu de supraveghere format din şase persoane şi un directorat care include şapte persoane.

Anii de criză nu au adus o ajustare importantă a nivelului salariilor din bănci. Deşi sistemul a trecut prin restructurări masive în perioada de criză şi a înregistrat pierderi nete agreate de 3 mld. lei în şase ani, câştigul mediu al bancherilor nu a suferit corectări majore, ci, din contră, a crescut cu circa o treime din 2009 încoace. Bancherii continuă să fie printre cel mai bine plătiţi angajaţi din economia românească, cu un salariu mediu lunar de aproape 5.000 de lei. Băncile locale au plătit anul trecut angajaţilor o sumă totală de 5 mld. lei (peste 1 mld. euro) în contul salariilor şi bonusurilor de performanţă. Cheltuielile cu personalul alături de cheltuielile administrative sunt cele mai mari costuri ale băncilor.

Anul 2015 a adus un profit record de circa 4,9 mld. lei la nivelul întregului sistem bancar, comparabil cu cel din anul de boom 2008, când economia şi creditarea duduiau.  Pierderile cumulate adunate de sectorul bancar după 2008 s-au apropiat de 8 miliarde de lei.

BNR a atenţionat în cel mai recent raport de stabilitate financiară că salarizarea inadecvată a dus la asumarea de riscuri excesive în trecut şi a transmis băncilor să fie atente la cheltuielile cu personalul. „Salarizarea inadecvată a fost un factor care a contribuit la asumarea de riscuri excesive în trecut. Pe termen mediu şi lung, un rol benefic în obţinerea unei profitabilităţi sustenabile îl va avea implementarea principiilor ghidului Autorităţii Bancare Europene privind politicile sănătoase de remunerare a personalului bancar care promovează cerinţe specifice pentru componenta variabilă a salarizării personalului, al căror impact asupra profilului de risc al băncii este semnificativ“, susţine BNR.

Bancherii au fost acuzaţi că şi-au asumat riscuri mari în căutarea profiturilor. Bonusurile excesive ale bancherilor au generat o serie de critici atât în Statele Unite, cât şi în Europa, în special în cazul băncilor care au primit ajutor de la stat pentru a se salva.

În contextul crizei financiare şi economice mondiale, nivelul câştigurilor managerilor din bănci a apărut ca o adevărată sfidare, situaţia nefiind specifică României. în vest, scandalurile privind politicile de bonusare din bănci s-au ţinut lanţ în primii ani ai crizei, pe piaţă circulând informaţii despre manageri de top care au preferat să recurgă la concedieri de personal pentru ca bonsurile conducerii să nu fie afectate.