Americanii, marii câştigători ai votului din Marea Britanie. Într-un deceniu au făcut trei breşe în Uniunea Economică Europeană, şubrezind masiv poziţia Germaniei. România, împărţită între interesele economice ale Germaniei şi interesele politice şi militare ale SUA

Pentru Bruxelles, pentru Europa elitelor, votul britanicilor de a părăsi Uniunea Europeană este stupefiant. Cei mai bine plătiţi birocraţi ai Europei s-au dus la culcare bifând o nouă victorie şi s-au trezit dimineaţa cu o situaţie la care nu se aşteptau până nu s-a întâmplat.

Este o înfrângere pentru Germania, care până acum a fost marele câştigător economic al Uniunii Europene. Nicio altă ţară nu a câştigat mai mult din zona euro şi din extinderea către est a Europei vestice. În două decenii, Germania a creat din Uniunea Europeană un bloc economic de 17.000 de miliarde de euro pe an, peste Statele Unite, care au aproximativ 16.500 de miliarde de euro.

Treptat Germania a trecut de la influenţa economică către influenţa politică şi militară, ceea ce i-a iritat pe americani. Timp de 40 de ani America a reconstruit Europa şi i-a definit liniile politice şi militare strategice.După ’90, odată cu reunificarea, Germania a ridicat glasul, reuşind să îşi facă simţită vocea în Europa şi în NATO.

Americanii nu puteau accepta acest lucru. Criza, începută la ei în 2008, au transfarat-o peste noapte în Uniunea Europeană prin intermediul Greciei.  Aceasta a fost prima breşă în blocul european.

Americanii şi-au retras primii banii din Grecia în 2008/2009/2010, după care le-au aruncat nemţilor în braţe o ţară destul de greu de guvernat în regimul strict, disciplinat şi teutonic al germanilor.

După al Doilea Război Mondial, americanii au putut să controleze Grecia în stilul lor, susţinând şi corupând elitele, ca în America Latină.

A doua breşă a fost în Siria, respectiv migraţia. Americanii au plecat din Marea Mediterană şi au lăsat liber exportul sirienilor în Europa. Nemţii s-au trezit cu o mare problemă pe cap, nu neapărat prin prisma faptului că nu ar fi avut nevoie de sirieni, pentru că au un deficit major de forţă de muncă, ci prin faptul că celelalte ţări – cum ar fi Austria, nu vor imigranţi.

În ultimii 40 de ani Germania a reuşit să îi asimileze pe turci în ţara lor, dar acum cu sirienii problema s-a schimbat.

Americanii le-au pasat această problemă a zonei arabe, pe care o controlează de aproape un secol, într-un mod direct. Bineînţeles că imigranţii au început să îi irite pe băştinaşii din Germania, Franţa, Austria, Belgia, Olanda, care îşi văd liniştea şi burghezia lor corporatistă deranjată.

A treia breşă este votul din Marea Britanie. Cred că americanii au susţinut ieşirea principalilor aliaţi din curtea Bruxelles-ului şi a nemţilor, în încercarea de a submina puterea blocului european, care ridicase vocea.

Acum americanii, alături de englezi, care trebuie să revină în axa Washington – Londra, câştigătoarea celui de-al Doilea Război Mondial, pot echilibra balanţa de forţe din Uniunea Europeană, nelăsând Germania să capete viteză.

Dacă ar fi lăsat Germania liberă să acţioneze, nemţii ar fi stat la aceeaşi masă cu Rusia, ceea ce nu le-ar fi convenit americanilor.

Americanii au în acest moment o linie a frontului formată din Ţările Baltice, Polonia şi România.

Pentru România interesele economice sunt către Uniunea Europeană şi către Germania, principalul partener comercial acum şi în urmă cu 100 de ani, în timp ce interesele politice şi militare sunt către Statele Unite.

Să nu se despartă apele şi la noi, să votăm între Germania şi UE sau America şi Anglia.