Geografia arată de ce a ieşit Marea Britanie din UE: nu mai e loc pe insulă şi au închis poarta
Marea Britanie însă nu îşi poate trăda geografia şi va rămâne de văzut cum va putea fi mai apropiată comercial sau instituţional de alte spaţii economice decât cel al UE, mult mai îndepărtate.
Centrul de greutate al Uniunii se mută dintr-o dată mult mai la est, iar Germania va prelua cu şi mai mare fermitate rolul de lider al UE pe care oricum l-a avut până acum în virtutea PIB-ului de 3.300 mld. euro, cu 50% mai mare decât cel al Franţei (2.400 mld. euro în 2015) şi aproape dublu faţă de cel al Italiei (1.800 mld. euro).
Povestea celei mai vechi biserici de piatră din România
Topul restaurantelor cu cele mai spectaculoase privelişti din lume
La o privire de ansamblu, faţă de 1989 UE s-a mutat 1.000 de kilometri mai la est, prin includerea ţărilor din Europa de Est în valurile din 2004 şi 2007. Problema este că UE a câştigat astfel mai multă populaţie, dar a pierdut PIB.
În mod ironic, aflate la cele două extremităţi est/vest, Marea Britanie şi România au aproximativ aceeaşi suprafaţă, de circa 230.000 de kilometri pătraţi, însă populaţia Marii Britanii este de 65 de milioane de persoane, pe când a României este de aproape 20 de milioane. Deci densitatea este triplă, iar dacă se ţine cont de faptul că ţinuturile de nord sunt slab populate, aglomeraţia este covârşitoare. Mărturie stă preţul caselor la Londra, care cu orăşelele învecinate ajunge la 15 milioane de persoane.
Într-un fel aşa se poate şi explica ieşirea Marii Britanii din UE: pur şi simplu nu mai era loc pe insulă şi au închis poarta.
Panică şi regret vs oportunitate: reacţii în rândul politicienilor
Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, întrebat într-o conferinţă de presă la Bruxelles dacă Brexitul marchează „începutul sfârşitului Uniunii Europene“, a răspus scurt „Nu!“. El a explicat că se aşteaptă ca Marea Britanie să invoce clauza articolului 50 al Tratatului de la Lisabona pentru începerea procesului de exit şi ca guvernul să „formuleze propuneri“ cu privire la noua relaţie dintre cele două părţi. „Nu va fi nicio renegociere“, a spus el. „Orice acord va trebui să reflecte interesele ambelor părţi şi să reprezinte un echilibru între drepturi şi obligaţii“.
Angela Merkel, cancelarul Germaniei, a asigurat că UE este suficient de puternică pentru a găsi „răspunsurile corecte“ la problema ieşirii Marii Britanii. Ea a explicat că Germania are „un interes special“ şi „o responsabilitate specială“ ca unitatea europeană să aibă succes. Şi-a exprimat, de asemenea, „profundul regret“ că britanicii au ales să nu mai facă parte din UE.
François Hollande, preşedintele Franţei, a spus că Brexitul este „o alegere dureroasă“ şi pe care o regretă „profund“ şi care pune „sever“ la test Uniunea Europeană. „Pericolul este imens în faţa extremismului şi populismului. Este întotdeauna mai uşor să demolezi decât să construieşti. Franţa, ca stat fondator, nu va accepta aceasta. Franţa va face propuneri pentru întărirea siguranţei şi apărării, pentru creşterea locurilor de muncă, armonizarea socială şi fiscală şi guvernanţa în zona euro“. Totuşi, a spus Hollande, Franţa va continua să lucreze cu Marea Britanie, „aceasta ţară grozavă şi prietenă“, în domeniul securităţii, comerţului şi culturii.
Boris Johnson, fostul primar al Londrei şi campion al taberei pro-Brexit, a spus că nu este nevoie ca Marea Britanie să se grăbească cu procesul de separare de UE şi a făcut un apel special către tineri: aceia care simt că le este închisă uşa trebuie să ştie că Marea Britanie va rămâne europeană, o mare putere pe acest continent şi va continua să interacţioneze cu lumea „într-un mod deschis şi prietenos“. Aceasta „este o oportunitate măreaţă“ de a prelua controlul deplin al legilor noastre, de a stabili propriile noastre taxe şi de a „lua vântul din pânzele“ celor care fac politică cu teamă de imigraţie.
Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, a avertizat că liderii UE sunt „determinaţi să menţină unitatea ca 27 de membri“ după exitul Marii Britanii. Polonezul a explicat că nu va exista „niciun vid de legislaţie“ până când Marea Britanie aplică formal pentru ieşirea din UE şi că toate regulile UE se vor aplica în continuare Marii Britanii. „Nu s-a ascuns faptul că am vrut un deznodământ diferit. Sunt perfect conştient de cât de dramatic este acest eveniment. Nu pot fi prezise consecinţele politice. Este un moment istoric, dar nu unul al reacţiilor isterice“.
Nicola Sturgeon, premierul Scoţiei: „Un al doilea referendum privind independenţa Scoţiei trebuie să fie în cărţi şi este în cărţi“. Ea a explicat că Scoţia a ales să stea în UE şi că nu ar trebui scoasă cu forţa. Liderul scoţian a asigurat că va lua „toate măsurile posibile şi va explora toate opţiunile“ pentru a menţine Scoţia în UE şi în special pe piaţa unică.
Kristian Thulesen Dahl, şeful Partidului Popular Danez (formaţiune antiimigraţionistă care sprijină din parlament guvernul de centru dreapta din Danemarca): „Cred că danezii ar trebui să aibă un referendum privind imitarea exemplului Marii Britanii sau păstrarea lucrurilor aşa cum sunt“.
Marine Le Pen, liderul Frontului Naţional din Franţa (formaţiune extremistă de dreapta), a postat pe contul de Twitter steagul Regatului Unit cu cuvintele: „Victoria libertăţii! Aşa cum am cerut de ani de zile, avem acum nevoie de acelaşi referendum în Franţa şi în alte ţări din UE“.
Donald Trump, candidat al republicanilor la preşedinţia SUA: „Este un lucru grozav. A fost un vot istoric. Şi-au luat ţara înapoi. Oamenii din întreaga lume sunt furioşi“.
Marion Le Pen, nepoata Marinei, a transmis următorul mesaj: „A venit timpul să importăm democraţie în ţara noastră. Francezii ar trebui să aibă dreptul de a alege!“.
reşedintele SUA Barack Obama a spus că respectă decizia Marii Britanii de a ieşi din UE şi că relaţia dintre cele două ţări este rezistentă şi că atât UE, cât şi Regatul Unit vor rămâne „parteneri indispensabili“ ai SUA.
Preşedintele Rusiei Vladimir Putin a reacţionat la rezultatele referendumului atacându-l pe David Cameron pentru că l-a adus înainte de vot în dezbateri (în timpul campaniei Cameron a spus că liderul rus va fi probabil încântat dacă Marea Britanie iese din UE). „Nu ne-am amestecat niciodată, nu ne-am exprimat niciodată părerile despre asta, cred că ne-am purtat cum trebuie“, a spus Putin.
José Manuel García Margallo, ministrul de externe al Spaniei, a spus că regretă decizia Marii Britanii de a pleca din UE şi a sugerat că Brexitul va întări pretenţiile ţării sale asupra Gibraltarului. „Cosuveranitatea în Gibraltar este acum mai aproape ca niciodată. Steagul spaniol poate flutura curând pe Stâncă, dar să nu creadă nimeni că sărbătoresc această situaţie“. 96% din electoratul din Gibraltar a votat contra Brexitului.
Hillary Clinton, candidat al democraţilor la preşedinţia SUA: „Respectăm alegerea britanicilor. Prima noastră sarcină va trebui să fie aceea de a ne asigura că incertitudinile economice create de aceste evenimente nu vor afecta familiile muncitoare de aici, din America. Trebuie să facem clar angajamentul Americii faţă de relaţia specială cu Marea Britanie şi faţă de alianţa transatlantică cu Europa. Aceste vremuri de incertitudine nu fac decât să sublinieze nevoia unui leadership calm, cu experienţă, la Casa Albă, pentru a proteja modul de viaţă al americanilor, pentru a ne sprijini prietenii şi aliaţii, pentru a rezista contra adversarilor, pentru a ne apăra interesele“.