Brexitul a creat emoţie. Vine destrămarea UE ori s-au limpezit apele? Totul depinde acum de Germania. Este incertitudine, dar nu este panică. România poate câştiga dacă UE stă pe picioare, din investiţii

Autori: Alexandru Zărnoeanu , Sorin Pâslaru 27.06.2016

„Depăşim momentul. Germania trebuie să îşi asume leadershipul. România poate câştiga dacă UE stă pe picioare, poate atrage investitori“, spun oamenii de afaceri şi analiştii consultaţi de ZF.

Din momentul aderării la UE (1 ianuarie 2007 - Revelionul Integrării, Piaţa Universităţii) comerţul româno-britanic a fost impulsionat semnificativ

Citiţi gratuit E-Paper cu ediţia specială Ziarul Financiar dedicată Brexit

KPMG:

Brexitul va afecta semnificativ companiile care au relaţii cu Marea Britanie

Boardurile companiilor trebuie să ia de acum încolo în considerare cum le va influenţa Brexitul din punct de vedere economic, legal şi al reglementărilor, scriu consultanţii KPMG într-o notă transmisă clienţilor vineri, imediat după anunţarea rezultatelor referendumului din Marea Britanie.

Fiecare companie angajată în relaţii comerciale sau de investiţii cu parteneri din Marea Britanie sau cu acţionariat britanic va fi afectată de Brexit şi trebuie să adopte o strategie pentru a stabili cum va răspunde din punct de vedere operaţional, strategic şi legal.

Costurile tranzacţiilor rezidenţilor fiscali români sau britanici legate de impozitare vor putea creşte deoarece directivele UE legate de impozitare nu vor mai avea caracter obligatoriu în Marea Britanie, precum sunt directiva pentru fuziuni în interiorul UE sau directiva părinte-subsidiar care permite unei companii să îşi transfere dividendele dintr-un alt stat fără a plăti impozit în ţara unde compania are sediul.

Comerţul de bunuri şi servicii dintre România şi Marea Britanie nu va mai fi tratat de acum încolo ca schimb intracomunitar. Importatorii români nu vor mai beneficia de tratament simplificat  la TVA, iar exportatorii români vor fi nevoiţi să achite TVA britanic pentru exporturile lor. UE nu va acorda scutiri de TVA în absenţa aplicării legislaţiei europene.

În absenţa unui acord între UE şi Marea Britanie , costurile pentru exportatorii români vor creşte, ceea ce îi va determina să îşi reducă exporturile pe piaţa britanică, iar în acelaşi timp importurile britanice vor deveni mai scumpe şi implicit mai puţin competitive decât produsele concurente din spaţiul european.

Brexitul ar putea pune capăt libertăţii de mişcare între Marea Britanie şi restul statelor din UE, ceea ce obligă companiile să adopte noi politici legate de transferul angajaţiilor între Marea Britanie şi restul UE în linie cu noile politici de migraţie sau să considere relocarea unei părţi a forţei de muncă în alte zone.

Transmiterea datelor va fi problematică în cazul în care Marea Britanie nu va mai fi subiectul regulilor comunitare. Companiile româneşti care fac afaceri cu parteneri britanici vor fi nevoite să îşi revizuiască contractele bazate pe reguli UE pentru a ajunge la zi şi este posibil ca deciziile curţilor europene să nu poată fi invocate în cazuri care implică persoane juridice britanice.

Companiile multinaţionale şi cele româneşti cu afaceri în Regat se vor confrunta cu noi costuri de pe urma unor modificări ale impozitării şi a relocării în alte jurisdicţii.

Printre implicaţiile votului se află posibile fluctuaţii ale cursului de schimb şi impactul lor asupra strategiilor de hedging, impactul asupra ratingurilor, o creştere a costurilor de finanţare, volatilitate bursieră şi capacitatea reglementatorilor de a face faţă situaţiei.

Dumitru Miron, profesor la ASE:

Comerţul româno-britanic nu va fi afectat de Brexit

Dumitru Miron, profesor la Academia de Studii Economice, este de părere că decizia britanicilor de a ieşi din Uniunea Europeană nu va avea un impact puternic asupra ţării noastre datorită ponderii reduse a schimburilor comerciale cu Marea Britanie în comerţul exterior al României.

„Rezultatul votului din Marea Britanie nu are semnificaţii fundamentale pentru România deoarece relaţiile comerciale bilaterale nu sunt consistente. Exporturile româneşti către Regatul Unit ar putea suferi doar din cauza nemenţinerii competitivităţii acestora.” , a declarat profesorul Dumitru Miron pentru ZF.

În anul 2015,volumul schimburilor comerciale dintre România şi Marea Britanie a atins maximul istoric de 3,95 miliarde euro, în creştere cu 13,2% faţă de 2014, conform datelor Ambasadei României la Londra. România a exportat bunuri în valoare de 2,38 miliarde de euro către Marea Britanie, în creştere cu 10,6% faţă de 2014, şi a importat bunuri în valoare de 1,57 miliarde euro , cu 17,5% mai mult decât în anul precedent.

Miron a declarat că procesul de ieşire din blocul comunitar va dura cel puţin doi ani şi că doar o prelungire a negocierilor ar putea cauza probleme. „Dacă se activează articolul 50 din Tratatul de la Lisabona, procesul de negociere va dura minimum doi-trei ani, timp în care Marea Britanie se va bucura de toate beneficiile de membru al Uniunii Europene. Problema se pune pe un interval mai mare de patru ani.”

Odată cu ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, britanicii îşi vor pierde accesul pe piaţa unică europeană, lucru care va obliga Marea Britanie să îşi renegocieze acordurile comericale cu restul Europei. Britanicii pot urma modelul Elveţiei, care şi-a negociat eliminarea taxelor vamale pentru fiecare sector în parte sau al Norvegiei, care acceptă reglementările UE în schimbul accesului nelimitat pe pieţele europene. 45% din exporturile britanice respectiv 55% din importurile ţării au loc cu state din UE, conform datelor Oficiului Naţional de Statistică din Regat.

Dumitru Miron nu se aşteaptă la o reintroducere a taxelor vamale în cazul în catre Marea Britanie nu obţine acces pe piaţa UE şi consideră că în cazul în care vor fi aplicate nu vor afecta puternic comerţul exterior al Marii Britanii. „Nu cred că se va reveni la taxe vamele. În cazul celui rău scenariu, care prevde o relaţie comercială bazată pe regulile OMC (Organizaţia Mondială a Comerţului)/GATT (Acordul General pentru Tarife şi Comerţ), taxele sunt infime, nivelul mediu este nesemnificativ.”

Totuşi, profesorul Dumitru Miron nu vede motive de îngrijorare în ciuda deciziei alegătorilor din Regatul Unit şi este de părere că rezultatul votului nu va împiedica deloc statele lumii să aibă relaţii comerciale mai strânse.

„Alegerea făcută de britanici a fost una emoţională, dar lumea trebuie să se întoarcă la masa raţionalităţii economice. Marea Britanie are interesul menţinerii accesului pe piaţa unică europeană, iar regimul de schimb poate fi negociat, un exemplu este modelul elveţian. Dacă ar fi să îi ascultăm pe cei care au susţinut ieşirea, Marea Britanie ar putea deveni membru NAFTA (Tratatul Nord-American de Liber Schimb), iar în prezent, UE şi SUA, necogiază un acord transatlantic de liber schimb. Indiferent ce face Mare Britanie, lumea se îndreaptă tot în direcţia liberului schimb.”

Gheorghe Oprescu, profesor de macroeconomie la ASEBUSS şi Politehnică:

Aş fi pariat că nu ies. E posibil să fie recesiune economică mondială

„Eu cred că suntem ultimii din UE care ar trebui să ne facem griji. Ţinând cont de volumul exporturilor cu UK, nu suntem cei mai atinşi. Va fi o perioadă de incertitudine, pentru că totul depinde de cei cu bani,. Ei mişcă banii, fac pieţele. Fie accentuează un cerc vicios, fie unul virtuos. Spiritul de turmă. Nu poţi să ştii ce va fi.

Euro este în aceeaşi incertudine ca şi lira. Greu de spus ce va fi cu crsul leu/euro. Banii dacă se duc din UE spre alte pieţe, alte active, avem şi noi de suferit însă. Suntem victimă colaterală. Înţeleg că se duc în dolar, yen, unde sunt mai siguri. Se duc acolo unde e gradul de incertudine mai mic cu privire la viitor. Gradul de incertudine va fi mai mare în UE si UK“.

„A fost dragoste cu năbădăi de la început. La început au vrut, dar le-a dat un şut De Gaulle. Pe urmă i-au primit, acum ies ei. Spiritul de insulă. Castel cu şanţuri cu apă. Te simţi mai în siguranţă izolat. Au văzut atentatele de la Paris, Bruxelles şi au spus: ce treabă avem cu asta? Omul simplu, de la ţară, s-a speriat“.

„E posibil sa fie o recesiune mondială. Zona euro e la zero, creştere economică redusă. Până la minus e doar un pas. Depinde dacă ţine şi poate fi de durată. Dar perioada asta de creştere zero şi inflaţie negativă poate să ţină. Contextul economic e dificil.

Aş fi pariat că nu ies. Toată lumea e emoţionată. Vor fi comportamente mai prudente, care se transpun în rezultate economice. Va fi consum mai mic. Tocmai se făcea tot ce se poate pentru redecolare“.

REACŢII

Un înalt oficial român expert în UE: S-au aruncat în hău

„În momentul de faţă incertitudinea este foarte mare, încât este foarte greu să vezi evoluţiile.

Odată ce va fi prezentată notificarea, va fi clar şi ce model va dori Marea Britanie să urmeze. Sunt diverse modele. Este Norvegia, cu acces la piaţa internă, dar pentru care plătesc (fondurile norvegiene sunt plata pentru accesul la piaţa internă - n. red.). Ei se supun regulilor UE în integralitate. Există libera circulaţie, adică dreptul de a munci al cetăţenilor europeni, con­form pregătirii, recunoaşterea automată a calificării persoanelor.

Este modelul Elveţia: nu are un acord general de acces la piaţa internă, ci pe domenii; ei se supun unor reguli de pe piaţa internă, unor acte unde au acorduri. Dar, foarte important, permit libera circulaţie a persoanelor.

Apoi al treilea model este niciun fel de acord privind accesul la piaţa internă: pur şi sim­plu un acord de comerţ liber ca şi cel încheiat cu o ţară oarecare din America Latină.  Dar un acord de comerţ liber se va negocia o perioadă îndelungată.

E mai avantajos pentru ei modelul nor­ve­gian sau elveţian. Dar ei va trebui să accepte libe­ra circulaţie a persoanelor. Ca ei să păstreze cât de cât acces la piaţa UE trebuie să permită libera circulaţie a persoanelor.

Procesul de negociere durează minim doi ani; În toţi aceşti doi ani nu se schimbă nimic în ce priveşte statutul Marii Britanii în UE; libera circulaţie a persoanelor va rămâne.

Nimeni nu vă poate răspunde ce se va întâmpla. Care va fi relaţia UK -UE. E foarte puţin probabil însă ca Marea Britanie să fie tratată preferenţial. Statele membre rămase vor dori să evite un precedent care să le permită şi altora să spună: stai că vrem şi noi condiţiile Marii Britanii.

„Oficial sunt 200.000 de români. Deocamdată cât va dura negocierea nu se va schimba nimic în statutul lor“.

„Nu vor face aşa ceva. S-ar putea expune la contra-măsuri dure“.

„Efectele asupra economiei noastre vor limitate. Dar vor fi şi efecte indirecte dacă toată zona euro este afectată“.

„Factori multipli, a fost o succesiune: migraţie, terorism, mişcări anti-establishment, criza financiară. Oamenii nu înţeleg că dacă centrul financiar se mută la Frankfurt pierderile vor fi mari. S-au aruncat într-un hău. City-ul va deveni mai irelevant; companiile nu vor sta liniştite acceptând pierderile doar că sunt loiale Marii Britanii.“

„Dacă e clar că dacă momentul ieşirii este 2021, nu va fi afectat în nici un fel. Dar dacă ies mai devreme probabil că vor fi corecţii în minus, pentru că Marea Britanie este contributor net“.

 

Doru Lionăchescu, preşedinte BT Capital Partners: Cred că a câştigat Anglia. Vor negocia un nou tratat cu UE de o valoare colosală

„Pentru mine nu e o surpriză. Pentru că e cea mai bună soluţie pentru ei. Fiind nişte tipi raţionali, fac o analiză cost-beneficiu. Starea de spirit chiar şi în elite era pro-Brexit. La puterea lor, vor negocia un tratat care să fie avantajos

- Efecte?

„Volatilitate pe termen scurt. Marea Britanie îşi vede de drumul ei de naţie de negustori, cum le-a zis Napoleon. Nu văd la noi un efect. Suntem prea mici. Rămânem însă în siajul unei entităţi mai slabe, mai etatiste, mai înclinată către reglementare. Erau un echilibru în UE contra politicii franco-germane. Au mai rămas olandezii care cer piaţă liberă.“

- Ce să facă România?

„Nu suntem în poziţia unei ţări ca Anglia să fii pe cont propriu. Ţările mici nu pot sta în bătăia vântului. Noi cultural suntem aproape de francezi şi nemţi, unde au câştig forţele de represiune şi există neîncredere în libertatea individuală.

Cred că a câştigat Anglia. La pasul II vor negocia un tratat de aderare de o valoare colosală. UE are două variante – să facă pe îmbufnaţii şi să piardă zeci de miliarde şi să piardă legăturile cu o ţară cu un PIB de 2.500 mld. euro. Sau să tragă aer în piept şi să negocieze peste 6 luni un acord avantajos. 

- De ce au ieşit?

„Ei sunt obişnuiţi cu migraţia, dar migraţie pozitivă. Nu puteau să controleze politica de migraţie,. Ei erau în situaţia în care intrau 1-2 milioane şi nu puteau face nimic.

Declicul a fost migraţia scăpată de sub control. E o acumulare de frustrări“.

- Efecte locale?

„Nu afectează fluxul de capitaluri spre România. Economic ei nu s-au simţit bine la noi. Sunt obişnuiţi în common-law, nu cu impredictibilitate în actul juridfic. Atitudinea că statul vine să investească - nu le place. De aia n-au venit.

Noi ne-au venit greci, italieni şi austrieci. Oricum nu erau englezi aici“.

- Ce va urma?

„Încetinire de creştere economică pe termen mediu. UE rămâne la fel de lentă şi birocratică, dar mult mai puţin performantă economic.

Trebuie trase învăţăminte. Modelul care se încearcă - birocraţie, etatism, ultrareglementare – nu merge.

Hai să lucrăm la eficienţa aparatului public, reglementări, la eficienţa organismelor publice“

Pentru noi singura şansă este să stam cât mai aproape de nucleul franco-german. Noi nu avem varianta SUA-Anglia.

Nu e un nou Lehman Brothers. Va fi o volatilitate, lucrurile se calmează. Nu e nici un dezastru. Nu e o dramă. Clar nu vor mai fi discuţii de federalizare. Este iluzia unei elite de a forţa integrarea. S-a demonstrat că marea masă nu vrea“.

 

Cezar Mereuţă, profesor: Mă tem de domino. Tonul oficialilor români a fost prea relaxat

„Cel mai important lucru pe care îl simt după Brexit este principiul dominoului. Cea mai mare ameninţare la ora la care discutăm este efectul de contagiune, de destabilizare structurală a UE. Plus crizele financiare, - Londra, căderea lirei sterline, cu influenţe în România pe euro/ron.

Mediul comercial este total imprevizibil. Mă despart de Iohannis, Cioloş. La ora la care discutăm, toţi investitorii sunt daţi peste cap. Ei sesisează destructurarea UE, apetitul de risc este scăzut. Vei vedea cu certitudine modificări ale comerţului internaţional. Pe piaţa externă părerea mea este că exportul român va scârţâi.

Marea Britanie este al cincilea receptor de export al României. Dar problema va fi că toată piaţa  va fi bulversată. Vor fi tot felul de surprize. Nu poţi să îţi spun că o să fie dezastru. Este incertitudine. Cel mai rău lucru în economie este incertiudinea. Dacă e criză ştiu că e criză, văd care sunt cauzele şi o iau de coarne.

Dar dacă e incertitudine e foarte prost.

A treia chestiune e legată de regimul românilor din Anglia şi nu numai. Am prieteni, am şi vorbit. Softişti la Manchester. Le e frică. Nu ştiu ce va fi.

Atenţie mare: putem fi în situaţia în care să spargă Regatul şi atunci s-a dus totul. Ţările Regatului Unit afirmă prin conducătorii lor că vor să rămână. Scoţia – dacă se dovedeşte că vor vrea să rămână, iese o dandana de nu te vezi. Va duce la tensiuni interne colosale, la care se aadaugă tot felul de iniţiative. Exemplu mişcarea de cinci stele din Italia – primăriţele de la Roma şi Torino care vor imigranţii afară“.

- Cum s-a ajuns aici?

„Presiunea vine dintr-o chestiune mult mai profundă: istoria dovedeşte că cu cât un ansamblu de ţări e mai inegal, cu atât e mai greu de condus. Au intrat cele 12 ţări din Est care au stricat echilibrele celor 15. Niciodată nu s-ar fi întâmplat ce e acum dacă erau doar 15. Din ăştia care au intrat au fost două ţări extrem de ofensive – Polonia şi Ungaria.

Pe de altă parte, se pare că ultimele luni, ultima guvernare la nivelul UE e slabă. Junker în opinia generală e slab. Doarme pe el. Nu e Barroso.

Reacţia lui Junker a fost că nu crede în Brexit, că trebuie să fim cuminţi. Nici măcar o conferinţă de presă. Înaintea unui asemenea vot ne adunăm toţi, să dăm impresia că e un eveniment important.

După părerea mea cel mai slab a fost Barack Obama – să nu cunoşti din teoria mulţimilor care se învaţă la Harvard că poporul englez e unul din cele mai orgolioase popoare. Nu poţi să vii în ţara lui să îi dai sarcini. A început să dea dispoziţii. Nu vorbeşti aşa cu englezii, că nu îţi acceptă. Englezul trăieşte cu impresia că America a făcut-o el. Că America e unde e datorită irlandezilor.

Dacă Junker vorbea ca om de UE, chema o delegaţie a pro-Brexit. Hai să vedem să stăm la o masă, calm, era un dialog, era o negociere.

Fenomenul de bază, de fond uman la nivel individual e imigraţia. De aici apare absolut tot..

Am rămas stupefiat de reacţia oficialilor români. Sigur că trebuie să linişteti populaţie. Tonul  a fost prea relaxat. Trebuie spus: e o chestie severă, vom monitoriza multicriterial ce se întâmplă şi vom lua măsuriele ce se impun.

- Ce va fi?

„Să aşteptăm puţin,. O să fie mişcări economice. Să vedem reacţia investitorilor. Să vedem ce se întâmplă cu exportul.

Riscul este scăderea exportului, a apetitului pentru investiţii, cu oarecare influenţă asupra cursului. Nu ştiu cum o să-l ţină“.

 

Bogdan Andriescu, preşedintele UNSICAR, uniunea brokerilor de asigurare: În asigurări, Germania va lua locul Angliei

„Dacă iese Marea Britanie, o să revenim la forma prin care lucram noi când nu eram în UE. Se va lucra pe aceeaşi schemă cu fronting (poliţă dată în reasigurare 100% - n.red.). Lloyds nu o să mai poată să facă o poliţă pentru un risc din România pe baza freedom of service. Va trebui să facă un fronting printr-o companie românească. Asta înseamnă că va creşte costul poliţei.

La brokeri e aceeaşi situaţie. Nu or să mai poată să opereze direct în România. Aceasta va avea drept consecinţă mutarea centrului financiar de la Londra la Frankfurt. Englezii aveau reglementări mai stricte faţă de restul ţărilor din UE. Dacă este să vorbim de o piaţa londoneză şi piaţa UE prin ieşire ei or să piardă destul de mult. O să piardă business. Munich Re (cel mai mare reasigurător german – n.red.) o să accelereze puternic”.

- Efecte pentru business?

„Efecte imediate nu. Per ansamblu, ei pierd. Datoria lor este 89% din PIB. Primeau fonduri europene. Singurul pericol este să facă o mişcare şi Franţa, dar nici atunci.

Or să vină englezi să îşi deschidă business în ţările din UE. La ei sigur o să fie cutremure financiare. Nu preconizez un impact negativ asupra economiei româneşti,. Nu se gripează. Chiar ar putea să fie mai bine. Vin aici, mai ales că suntem într-o poziţie mai bună cu taxele, cu impozitul pe dividende. Ne-a prins bine în poziţia asta atractivă.

Am fost la KÖln săptămâna trecută. Germanii sunt bine, verticali”.

- Ce va fi în viitor?

„Nu o să rămână aşa pentru că presiunea de la Scoţia şi Irlanda de Nord este atât de mare încât când o să se pună în balanţă cele două opţiuni. o să se mai facă un referundum şi probabil că o să îşi schimbe opţiunea”.

 

Costin Lianu, profesor universitar, expert în comerţ exterior: Nu e Lehman Brothers

„Este un recul al proiectului european. Nu este un eşec, dar este un recul care trebuie gândit şi de UE şi de UK. O rupere totală de UE nu e realizată pe deplin, sunt alte forme de colaborare. De procesul de integrare nu se poate desprinde. Problema este cum va fi reacţia Comisiei Europene – mai energică sau nu. Sau să închidă uşa, sau să o lase întredeschisă. Poate participa Marea Britanie sub alte forme la proiectul european.

Din perspectiva UK, este o victorie pentru tabăra leave, dar Scoţia şi Irlanda de Nord gravitează spre UE. Deci pe de o parte avem nu numai tendinţe de recul, de euroscepticism, de pe continent, dar avem şi manifestări de participare la integrare în UE“.

- Efecte pentru exporturi?

„Din punct de vedere comercial, este posibil ca această ieşire să conducă la micşorarea schimburilor comerciale. Dar efectul de uniune vamală rămâne, UK nu a ieşit din uniunea vamală. Eu nu cred că va fi atât de dramatic acest proces încât să iasă din uniunea vamală. Va putea fi, în varianta unei abordări dure a Comisiei a negocierile de ieşire a UK.

Nu vor fi efecte dramatice. Marea Britanie rămâne în spaţiul economic european. Avem relaţii bune cu Elveţia, Norvegia“.

- De ce s-a ajuns aici?

„Orice uniune vamală aduce beneficii, este vorba de efectul de comerţ. Dar în afară de acest aspect – libera circulaţie a mărfurilor, pe englezi i-a deranjat libera circulaţie a persoanelor“.

- Ce le veţi spune studenţilor?

„Le spun studenţilor că este un moment istoric fără precedent – implică o reconsiderare a proiectului european. Efectele de integrare economică şi politică sunt mult mai ample. Efectele de uniune vamală sunt cunoscute, dar UE este cel mai ambiţios proiect global de integrare economică şi politică. Nu este un precedent mai adânc decât acesta. Este posibil ca dorinţa de adâncire a procesului să fi dus aici. Se discuta de armonizare fiscală, de transformare într-o federaţie, ceea ce a deranjat. Nu există o teorie care să explice că acest proiect integrativ este 100% benefic.“

- Ce va face România?

„Noi suntem la periferie. Avem probleme de competitivitate, nu avem o alternativă la integrarea în UE. Există riscul de domino, dar atâta timp cât nucelul dur franco-german continuă, e bine, UE se dezvoltă pe mai multe sfere de integrare – nucleul dur, euroland şi un nucleu mai relaxat. Marea Britanie a avut opt-out la integrare. Nici Danemarca nu este ingerată perfect“.

- Efecte globale?

„Puterea economică a UE scade în comparaţie cu SUA şi China. Pe termen mediu şi lung UE va fi un actor mai slab, cu o competitivitate mai scăzută care se va răsfrânge şi asupra bunăstării generale. Această schismă europeană nu este de bun augur. Pierde din putere.

Încetinirea creşterii economice din zona euro ne poate afecta. La o despărţire de asemenea magnitudine pieţele financiare exagerează. Dar nu vor fi amânate decizii de investiţii.

Nu e un Lehman Brothers. Va duce la lipsă de încredere, dar nu e Lehman Brothers pentru că acolo era vorba de o bulă speculativă şi de neîncredere în sistemul bancar. Aici este o neîncredere în procesul de integrare europeană, are repercusiuni pe pieţele financiare, dar fundamentele economice sunt solide. Germania, continentul european vor avea o reacţie de surmontare.

Nu este o panică. Este un proces de recul, dar cu suficiente capete limpezi care să permită ca procesul european să nu se dezintegreze vom merge mai departe. Este mai mult emoţional“.

 

Mark Percival, expat britanic local: O să fac cerere pentru cetăţenie română

„E groaznic. E o mare parte din electorat pe care nu îl cunoaştem. E acelaşi gen de oameni care îl votează pe Trump". 

- Cum s-a ajuns?

„Economia merge destul de bine dar sunt anumite nemulţumiri. Problema este că unii oameni au pierdut prin globalizare. Văd ca vin o grămadă de imigranţi în UK.

Vreo 3 milioane de polonezi. Ar fi o explicaţie. Pe mine nu mă deranjează deloc. Dar pentru cei care locuiesc acolo consideră ca îi fură locul de muncă, că e mai multă concurenţă, că scad salarii.

Părerea mea este că imigrarea este benefică. Sunt tineri, nu prea folosesc sistemul de sănătate, plătesc impozit, fac contribuţii în economie, e benefic. E o perceptie total greşită ideea că imigrarea este un fenomen negativ.

Dar oamenii cu venituri mai scăzute se simt ameninţaţi. O să fac cerere pentru cetăţenie română“