Andreea Paul (PNL): Cum ne tratăm analfabeţii şi pe cei care au părăsit şcoala timpuriu?

Autor: Andreea Paul 03.07.2016

Peste o jumătate de milion de români sunt fără liceul absolvit, iar un sfert de milion analfabeţi.

Şcoala profesională este alternativa pragmatică pentru cei 541.244 de persoane fără şcoala absolvită, din care 245.387 de persoane analfabete în România. Aceasta este realitatea surprinsă de ultimele date oficiale disponibile la Institutul Naţional de Statistică. Reîntoarcerea la şcoală este o necesitate pentru aceşti români, pentru întreaga noastră societate. Continuarea studiilor în diferite forme de învăţământ precum şcolile profesionale, şcolile de meserii sunt soluţii realiste. Mileniul trei nu ne va ierta dacă această stare de lucru va continua: un cetăţean fără studii, fără cultură generală, fără aptitudini exersate şi verificate prin diplomă este o reală problemă a noastră, a tuturor.

Există multe piedici pentru cei care vor să îşi continue studiile - care ţin de lipsa banilor sau de vârstă -, dar există în mod aberant şi bariere de mentalitate.

Reîntoarcerea la şcoala gimnazială şi liceu, după caz, este o altă alternativă la dispoziţia doritorilor. Am discutat cu o mamă care la aproape 40 de ani îşi doreşte să se reîntoarcă la liceu şi să-şi susţină bacalaureatul. În cazul ei concret, sistemul de învăţământ public românesc a fost tare antipatic. În loc să fie în mod direct, uman, sufleteşte, sprijinită să se reîntoarcă în şcoală pentru a-şi termina studiile, răspunsul secretariatului a fost dezarmant: "pe unde ai hălăduit până acum? ce te-a apucat?..." pe un ton superior care te îmbie mai degrabă să întorci spatele şcolii decât să-i treci pragul. În situaţii similare în ţările dezvoltate, precum SUA, răspunsul liceului este "ne bucurăm mult să reveniţi! Este un moment de bucurie pentru noi şi pentru dumneavoastră şi vom organiza o petrecere de reintegrare în şcoală care să vă celebreze decizia!". E o mare diferenţă de atitudine care se naşte din dragul pentru şcoală şi care entuziasmează pe cei care doresc să-şi termine studiile, indiferent de vârstă.

Mulţi cred că părăsirea timpurie a şcolii este o problemă specifică etniei rome. Realitatea este alta: 70% dintre cei fără şcoala absolvită sunt de etnie română, 18% sunt romi, 4% sunt maghiari, iar restul sunt de altă etnie. Românii rămân dominanţi şi în rândul persoanelor analfabete, dar creşte ponderea etniei rome. Aşadar, 62% dintre analfabeţi sunt români, 27% sunt de etnie romă, 4% maghiari, iar restul alte etnii.

Cel mai mare număr de persoane fără şcoala absolvită se înregistrează în judeţele Iaşi (21.319 persoane), Bacău (19.306) şi Dolj (19.204). La polul opus se situează judeţele Caraş-Severin (6.663), Hunedoara (7.270) şi  Covasna (7.271).

Cei mai mulţi analfabeţi găsim în judeţele Giurgiu (10.161), Călăraşi (9.795) şi Teleorman (9.226). Cel mai mic număr de persoane analfabete se înregistrează în judeţele Caraş-Severin (2.688), Sibiu (2.753) şi Alba (3.194).

Satu Mare este pe locul 25 în rândul judeţelor în ţară în această statistică a lipsei pregătirii şcolare.

În judeţul Satu Mare sunt oficial 11.438 persoane fără şcoala absolvită, din care 4.655 sunt analfabeţi. În ceea ce priveşte repartizarea persoanelor fără şcoala absolvită în funcţie de etnie, întâlnim următoarea situaţie:

o Români - 5.506 (48%)

o Maghiari - 2.228 (20%)

o Romi - 3.004 (26%)

o Restul sunt de altă etnie - 700 (6%)

Persoanele analfabete din judeţul Satu Mare sunt distribuite astfel în funcţie de etnie:

o Români - 2.003 (43%)

o Maghiari - 569 (12%)

o Romi - 1.874 (40%)

o Altă etnie - 209 (5%)

Judeţul Satu Mare se află pe locul 25 la nivel naţional, atât în ceea ce priveşte numărul persoanelor fără şcoală absolvită, cât şi în rândul persoanelor analfabete.

În topul localităţilor sătmărene cu cel mai mare număr de persoane fără şcoala absolvită se află municipiul Satu Mare (cu 1.482 persoane), Negreşti Oaş (673) şi Carei (435). La polul opus sunt localităţile Căpleni (26), Foieni (30) şi Ciumeşti (32). Surprinzător, Negreşti Oaş este localitatea sătmăreană cu cel mai mare număr de persoane analfabete - 316, depăşind chiar şi municipiul Satu Mare - cu 278 de persoane analfabete.

În Ţara Oaşului se înregistrează un număr de 3.072 de persoane fără şcoala absolvită (peste un sfert, adică 27% din totalul la nivel judeţean), din care 1.467 sunt analfabeţi (aproape o treime, adică 32% din totalul judeţului). Grupul de Acţiune Locală din Ţara Oaşului, organizaţiile neguvernamentale şi autorităţile locale trebuie să-şi asume această realitate a abandonului şcolar şi analfabetismului şi să activăm soluţiile alternative.

Situaţia de fapt trebuie să fie de urgenţă rezolvată. Un cetăţean fără carte este un cetăţean de mâna a doua, care va fi totdeauna prost plătit, va fi uşor de înşelat şi de manipulat atât de politicieni demagogi, dar şi de angajatori oneroşi, de cei care îi vor vinde produse îndoielnice. Fără şcoală, atuurile unor inteligenţe native deosebite şi ale puterii de muncă extraordinare înseamnă din ce în ce mai puţin astăzi, când întreaga lume se specializează, se pregăteşte temeinic şcolar.

Trebuie schimbată mentalitatea celor care vor să renunţe sau nu vor să se mai întoarcă la şcoală, dar şi mentalitatea şcolilor care trebuie să trateze cu foarte mare atenţie cazurile speciale. Cu orice preţ trebuie ca aceşti români să termine şcoala sau să o continue dacă au abandonat-o.

Trebuie activate soluţiile alternative, trebuie pornită o acţiune de convingere de la caz la caz a părinţilor care nu realizează importanţa pregătirii şcolare, trebuie constituite echipe de voluntari, de tutori, care să se ocupe de fiecare caz în parte, trebuie găsit sprijin financiar la nivel local sau judeţean, naţional sau chiar european pentru cazurile sociale.

Întreaga comunitate locală din Oaş şi din ţară trebuie să detecteze şi să reacţioneze în cazul analfabetismului şi abandonului şcolar. Împreună putem reintegra aceşti oameni pe deplin în societate.

Totul porneşte cu schimbarea atitudinii. Şcoala şi educaţia trebuie să devină mai atractive şi utile. Împreună reuşim!

 

Tabel nr.1. Topul judeţelor în funcţie de numărul persoanelor peste 10 ani fără şcoala absolvită

Nr. Crt.

Judeţ

Persoane fără şcoală absolvită

1.

IAŞI

21319

2.

BACĂU

19306

3.

DOLJ

19204

4.

GALAŢI

18359

5.

BIHOR

18166

6.

CONSTANŢA

17785

7.

PRAHOVA

17113

8.

SUCEAVA

16869

9.

DÂMBOVIŢA

16587

10.

MUREŞ

16538

11.

CĂLĂRAŞI

16147

12.

TELEORMAN

15577

13.

MUNICIPIUL BUCUREŞTI

15006

14.

VASLUI

14928

15.

BUZĂU

14703

16.

BOTOŞANI

14669

17.

TIMIŞ

14397

18.

IALOMIŢA

14339

19.

CLUJ

13879

20.

OLT

13877

21.

MARAMUREŞ

13173

22.

VRANCEA

12969

23.

GIURGIU

12771

24.

NEAMŢ

12078

25.

SATU MARE

11438

26.

ARGEŞ

11382

27.

ILFOV

11317

28.

BRAŞOV

11279

29.

BRĂILA

10596

30.

VÂLCEA

10125

31.

MEHEDINŢI

9274

32.

ARAD

8512

33.

SIBIU

8462

34.

BISTRIŢA

8379

35.

ALBA

8328

36.

GORJ

8238

37.

TULCEA

8153

38.

SĂLAJ

7469

39.

HARGHITA

7329

40.

COVASNA

7271

41.

HUNEDOARA

7270

42.

CARAŞ-SEVERIN

6663

 

TOTAL

541244

Sursa: INSSE,  iulie 2016

 Tabel nr. 2. Topul judeţelor în funcţie de numărul persoanelor analfabete

Nr. Crt.

Judeţ

Persoane analfabete

1.

GIURGIU

10161

2.

CĂLĂRAŞI

9795

3.

TELEORMAN

9226

4.

BIHOR

9110

5.

IAŞI

9051

6.

BACĂU

8806

7.

MUREŞ

8498

8.

GALAŢI

8284

9.

CONSTANŢA

8106

10.

DOLJ

8106

11.

DÂMBOVIŢA

8093

12.

IALOMIŢA

8082

13.

VASLUI

7467

14.

PRAHOVA

7075

15.

BUZĂU

6817

16.

VRANCEA

6637

17.

ILFOV

6344

18.

BOTOŞANI

6281

19.

TIMIŞ

5854

20.

SUCEAVA

5696

21.

OLT

5566

22.

BRĂILA

5321

23.

MEHEDINŢI

4876

24.

CLUJ

4873

25.

SATU MARE

4655

26.

NEAMŢ

4464

27.

ARGEŞ

4368

28.

TULCEA

4343

29.

MARAMUREŞ

4234

30.

COVASNA

4024

31.

ARAD

3920

32.

GORJ

3906

33.

BISTRIŢA

3902

34.

VÂLCEA

3743

35.

SĂLAJ

3669

36.

BRAŞOV

3505

37.

MUNICIPIUL BUCUREŞTI

3342

38.

HUNEDOARA

3324

39.

HARGHITA

3228

40.

ALBA

3194

41.

SIBIU

2753

42.

CARAŞ-SEVERIN

2688

 

TOTAL

245387