Guvernul este la un pas să aducă o investiţie IBM în România, pe zona tehnologiei cognitive

Proiectul iniţiat de MCSI privind compatibilitatea electromagnetică a fost adoptat în şedinţa de guvern de astăzi, 6 iulie a.c. Actul normativ reglementează compatibilitatea electromagnetică a echipamentelor şi va asigura funcţionarea pieţei interne prin impunerea conformităţii echipamentelor cu un nivel adecvat de compatibilitatea electromagnetică stabilit la nivelul Uniunii Europene.
 
Principalele reglementări aduse de proiectul de hotărâre vizează: asigurarea cadrului de reglementare în domeniul compatibilităţii electromagnetice, fiind supuse normei toate etapele ce stau la baza comercializării unor aparate - producere, import şi punerea la dispoziţie sau punerea în funcţiune; stabilirea unor  serii de reguli pentru responsabilizarea tuturor operatorilor economici relevanţi din lanţul de distribuţie – producător, responsabilul autorizat al producătorului, importator şi distribuitor. Prin această modalitate de acţiune, operatorii economici vor fi cooptaţi şi responsabilizaţi, fiecare în limitele calităţii deţinute, să se asigure că produsele ce sunt pe piaţă respectă cerinţele esenţiale stabilite. Actul normativ stipulează condiţiile ce trebuie respectate pentru evaluarea, desemnarea, notificarea şi monitorizarea organismelor de evaluare a conformităţii (de către MCSI) şi stabileşte limitele şi atribuţiile autorităţilor de supraveghere şi control (ANCOM şi ANPC). Astfel ANPC este mandatată să efectueze acţiunile de supraveghere şi control în cazul echipamentelor achiziţionate de către utilizatori-persoane fizice, pentru celelalte cazuri, inclusiv în cazul utilizatorilor-persoane juridice, atribuţiile revenind ANCOM.

Proiectul de act normativ prevede şi situaţia în care operatorului economic relevant i se poate solicita aducerea aparatului în conformitate, retragerea sau rechemarea, atunci când, în urma evaluării acestuia, se constată ca aparatul nu este conform. Măsurile prevăzute prin proiectul de act normativ pot fi luate numai după ce părţilor interesate le este acordată posibilitatea de a-şi prezenta punctul de vedere, cu excepţia cazului în care o astfel de consultare nu este posibilă, aceasta fiind, de altfel, şi cerinţa art. 21 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008.
Măsurile sunt considerate justificate în cazul în care niciun stat membru şi nici Comisia Europeană nu au ridicat obiecţii, în termen de trei luni.
 
Totodată, Guvernul a adoptat în şedinţa de guvern, bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul 2016 al Companiei Naţionale Poşta Română, societate aflată sub autoritatea MCSI. Bugetul de venituri şi cheltuieli al Companiei a fost elaborat având în vedere direcţiile şi obiectivele cuprinse în Planul de administrare al CN Poşta Română 2015-2019 şi în Planul de Management, respectiv realizarea profitului anual cel puţin la nivelele prevăzute în bugetul de venituri şi cheltuieli începând cu 2015 şi menţinerea companiei pe profit operaţional.
Veniturile totale estimate sunt în sumă de 1.175,740 milioane lei, prezentând o creştere cu 6,6% faţă de anul 2015. Aceasta este determinată de creşterea veniturilor de exploatare cu 5,4%, în principal ca efect al creşterii veniturilor din producţia vândută. Veniturile au fost prognozate având în vedere beneficiile aduse din: poşta de scrisori, care prezintă o creştere cu 11,0%, venituri din colete (creştere cu 0,7%), venituri din serviciul de confirmare de primire (creştere cu 8%), venituri din servicii ramburs (creştere cu 9,9%), venituri din serviciul  livrare specială ( creştere cu 8,5%) şi serviciul express (creştere cu 12,6%).
Cheltuielile totale sunt estimate la 1.171,740 milioane lei, în creştere cu 3,5% faţă de realizările anului trecut. Majorarea se datorează creşterii cheltuielilor de exploatare cu 2,2%, precum şi creşterii cheltuielilor financiare cu 85,9%. De asemenea, cheltuielile cu personalul sunt în sumă de 796,761 milioane lei, cu 1% mai mari faţă de cele realizate anul trecut, în condiţiile în care societatea estimează un număr de 26.370 salariaţi la sfârşitul anului 2016. Compania a prevăzut investiţii de 65,322 milioane lei. Profitul brut estimat pentru 2016 este de 4 milioane lei. Societatea are prevăzute la 31.12.2016 plăţi restante de 79 milioane lei, cu 21,7% mai mici decât cele realizate la 31.12.2015, şi creanţe restante de 66,553 milioane lei, cu 12% mai mici faţă de cele realizate la sfârşitul anului 2015.

Ministrul Marius Bostan a prezentat în şedinţa de guvern o informare referitoare la semnarea unui memorandum de înţelegere între Guvernul României şi IBM, privind înfiinţarea centrului de inovare pentru tehnologiile cognitive. Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională împreună cu Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice au identificat ”cognitive computing” ca fiind una din specializările inteligente ale României prin care aceasta poate deveni un lider în inovaţia tehnologică şi pentru a accelera dezvoltarea naţională. Cognitive Computing sau tehnica de calcul cognitivă reprezintă platformele de tehnologie care sunt bazate pe disciplinele ştiinţifice ale Inteligenţei Artificiale şi Procesarea de Semnale. Aceste platforme cuprind elemente precum machine learning, raţionament, procesarea limbajului natural, vorbire şi vedere, interacţiunea om-maşină, dialog şi generare narativă.

Guvernul României şi International Business Machines Corporations – IBM, sunt în procesul de finalizare al unui Memorandum de Înţelegere prin care se va facilita înfiinţarea unui centru de inovare pentru tehnologiile cognitive: European and National Romanian Innovation Cognitive Hub (ENRICH). IBM este prima compania care se alătură efortului dezvoltării cognitive computing în România, fiind lider mondial în cognitive computing, având în spate investiţii de peste 1 miliard USD în platforma Watson.
Printre obiectivele centrului ENRICH enumerăm: creşterea capabilităţilor naţionale în cognitive computing, machine learning şi data science; construirea şi creşterea unui ecosistem tehnologic cognitiv; sprijinirea programelor de transfer de cunoştiinţe inclusiv cercetării colaborative, cercetătorilor tineri şi experţilor cognitivi; promovarea antreprenoriatului competitiv în tehnologiile cognitive;