Peste 3 milioane de români au salarii mai mici de 2.000 de lei net pe lună. Directorii de HR: ”Ca angajatori, resimţim lipsa şcolilor profesionale adevărate, cu absolvenţi care cunosc o meserie, şi mă refer aici la electricieni, la mecanici sau la operatori”

Mai mult de 3 milioane de salariaţi (65% din totalul de 4,7 milioane) au salarii nete de sub de 2.000 de lei pe lună, ceea ce înseamnă că sunt plătiţi sub nivelul actual al salariului mediu pe economie. În categoria salariaţilor cu salarii sub 2.000 de lei net pe lună intră majoritatea angajaţilor din industrie, cei din sănătate, educaţie, comerţ, construcţii sau hoteluri şi restaurante, arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la Ministerul Muncii şi de la Institutul Naţional de Statistică. Ce soluţii există pentru ca cel mai prost plătiţi angajaţi din economie să treacă pe o treaptă superioară în piramida salariilor din România?

„Pentru ca angajaţii care câştigă sub 2.000 de lei net pe lună să treacă în zona de salarii de 3.000 – 4.000 de lei trebuie să aibă o calificare cu adevărat. Ca angajatori, resimţim lipsa şcolilor profesionale adevărate, cu absolvenţi care cunosc o meserie, şi mă refer aici la electricieni, la mecanici sau la operatori. Un electrician cu experienţă câştigă în prezent peste 2.000 de lei net în industrie. Slaba calificare a oamenilor îi aduce în situaţia în care să nu poată emite pretenţii salariale sau să acceseze joburi mai bine plătite“, consideră Nicu Durău, human resources & general affairs director în cadrul producătorilor de aluminiu Alro Slatina şi Alrum Tulcea, companii care au împreună 3.200 de angajaţi.

Aproape 1,3 milioane de salariaţi (27% din total) au venituri lunare nete cuprinse între 2.000 şi 4.000 de lei pe lună, în această categorie intrând, de exemplu, salariaţii din telecomunicaţii, din energie, din industria farmaceutică, funcţionarii din administraţia publică sau o parte dintre angajaţii din industria auto. De asemenea, doar 7% dintre angajaţii locali au venituri lunare de peste 4.000 de lei net pe lună, adică circa 340.000 de oameni, aceştia fiind spe­cia­lişti care lucrează în domenii pre­cum banking, IT, transporturi aeriene, ex­tracţia petrolului brut sau industria tutunului.

În opinia lui Nicu Durău, nivelul de calificare al oamenilor se reflectă şi în salarii, iar majoritatea angajaţilor care primesc salarii mici lucrează în domeniul privat, fie pentru antreprenori, fie pentru multinaţionale cu activităţi în arii precum lohn, bunuri de larg consum sau servicii de call center, care nu caută neapărat oameni supercalificaţi.

„În România avem această problemă: găsim foarte greu muncitori calificaţi cu adevărat şi de aceea sunt oameni care se adaptează unor joburi din FMCG sau din lohn, dar care nu pot emite foarte multe pretenţii din cauza nivelului slab de claificare. Indiferent de şcoala lor, ei sunt angajaţi şi pregătiţi timp de câteva luni ca să lucreze pe poziţii de casier, de exemplu. Atât antreprenorii, cât şi multinaţionalele din aceste industrii profită cumva de lipsa de competenţe şi de calificare a acestor oameni pentru că efectiv ei nu pot accesa joburi mai bine plătite“, a mai spus Nicu Durău.

Pentru locuri de muncă mai bine plătite, România trebuie să atragă şi alte ti­puri de investiţii străine, care să ne­cesite activităţi mai complexe, iar exem­plul industriei IT – unde salariile au crescut foarte mult în ultimii ani ca ur­ma­re a gradului mare de sofisticare a jo­burilor  din România – trebuie să fie re­plicat şi în alte domenii, mai spun spe­cia­liş­tii.

„Multe din joburile nou-create în ultimii ani, cum sunt cele din industria serviciilor de externalizare, nu sunt joburi de valoare adăugată mare, care necesită un nivel ridicat de specializare. Pentru a creşte numărul de salariaţi cu salarii mai mari, ar trebui să încercăm să atragem investiţii în domenii mai sofisticate. În afară de IT, unde în România există clar un hub puternic care a atras crearea de joburi foarte specializate, pe salarii mari, în rest, în alte domenii, acest lucru nu s-a întâmplat, iar asta se reflectă în salarii. În plus, tot pentru creşterea salariilor avem nevoie şi de creştere economică“, explică Andreea Voinea, directorul executiv de resurse umane al BCR, cea mai mare bancă locală după active, care coordonează politicile de resurse umane pentru 7.300 de salariaţi.

De aceeaşi părere este şi Nicu Durău de la Alro, care adaugă că în vestul şi în centrul ţării, unde sunt concentrate o mare parte din investiţii, structura locurilor de muncă necesită o calificare mai mare, de aceea salariile angajaţilor de acolo sunt mai mari decât în Moldova sau în sudul ţării. În zonele mai sărace în investiţii, a spus el, nu există o competiţie foarte mare pe candidaţi între companii, de aceea salariile nu cresc.

„Într-un oraş cum este Bucureşti, unde structura joburilor este legată în special de profesii cu grad înalt de calificare, salariile sunt mai mari, iar situaţia este aceeaşi în zonele în care se fac investiţii. Pe de altă parte, dacă ne uităm în industria automotive, în zona de cablaje, unde nu este necesară o muncă de înaltă calificare, salariile sunt mai mici. În schimb, la fabrica de cutii de viteze a Mercedes de la Sebeş sunt necesare calificări mai înalte, de aceea probabil că salariile sunt mai mari. Nivelul de sofisticare al investiţiilor/ al unităţilor de producţie, precum şi nivelul de calificare al oamenilor se reflectă în salarii“, a mai spus Nicu Durău.

Salariul mediu net a depăşit 2.000 de lei pe lună

Salariul mediu net pe economie a ajuns în luna mai a acestui an la valoarea de 2.063 de lei pe lună, în creştere cu 14% faţă de perioada similară a anului trecut, potrivit datelor publicate ieri de INS. Cele mai mari salarii le-au obţinut în luna mai angajaţii din IT (unde salariul mediu net a fost de 5.421 de lei), din sectorul bancar (4.548 de lei net) şi din extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale

(4.547 de lei net). La polul opus, în topul sectoarelor cu cele mai mici salarii medii, s-au aflat angajaţii din hoteluri şi restaurante (unde salariul mediu a fost de 1.248 de lei net în luna mai), în industria textilă (1.327 lei net) şi în industria mobilei (1.397 lei net).

De asemenea, cele mai mari creşteri salariale din ultimul an (mai 2016 vs. mai 2015) au avut loc în sectoarele tranzacţii imobiliare (unde salariile au crescut cu 27%), sănătate (+27%) şi IT (+23%), în timp ce scăderi ale veniturilor din salarii au avut loc în sectorul extracţiei petrolului brut şi a gazelor naturale (- 30%) şi în industria grea (-20%).