Slovenia, o ţară mică dar pusă pe scandal: Procurorii sloveni sfidează puterea şefului BCE într-o anchetă care zguduie din temelii guvernul

Autor: Bogdan Cojocaru 14.07.2016

În 2013, când Slovenia a trebuit să-şi salveze băncile bolnave, se spunea că această ţară va aduce următoarea criză pentru UE. Între timp a trecut Grexitul, a venit Brexitul, iar Slovenia, o ţară cu doar două milioane de locuitori, reintră în forţă pe scena mare europeană, de data aceasta printr-un scandal de proporţii şi un conflict direct al procurorilor cu puternica instituţie condusă de Mario Draghi, Banca Centrală Europeană.

Procurorii investighează rolul băncii centrale slovene în salvarea băncilor într-un caz în care sunt implicate şi subsidiarele locale ale firmelor de audit Deloitte şi Ernst & Young. În plin scandal, ministrul sloven de finanţe Dusan Mramor a demisionat în mod neaşteptat, citând motive „în întregime personale”. S-a zvonit că şi guvernatorul băncii centrale, Bostjan Jazbec, investigat şi el după acuzaţii de abuz în serviciu, ar vrea să demisioneze, fapt infirmat de acesta.

În 2013, Nova Ljubljanska Banka şi alte bănci deţinute de statul sloven au împins ţara în pragul unui bailout internaţional. Guvernul şi banca centrală au cheltuit 3,2 miliarde de euro pentru salva băncile, un preţ mare pentru o economie de 35 de miliarde de euro. Anterior băncile primiseră un ajutor de stat. Bailoutul a aruncat în aer deficitul bugetar la 15% din PIB şi a adus pierderi totale celor care au investit în acţiunile şi obligaţiunile băncilor salvate. Au înregistrat pierderi inclusiv investitorii de retail, potrivit Vzmd Newswire. Deţinătorii unor obligaţiuni subordonate de câteva sute de milioane de euro anulate au atacat banca centrală şi băncile la Curtea de Justiţie a UE de la Luxemburg, care se va pronunţa pe 20 iulie. Ei spun că activele lor au fost clasificate fraudulos ca datorii toxice pentru ca băncile să nu aibă nicio responsabilitate pentru ele. Între timp, procurorii sloveni inves­ti­ghează condiţiile în care s-a afectuat anularea obligaţiunilor. Săptă­mâna trecută, câteva zeci de poliţişti au percheziţionat sediul băncii centrale a Sloveniei, ridicând docu­mente şi computere – inclusiv pe cel al gu­ver­­natorului – şi interogând anga­jaţi. Pro­curorul general Zvonko Fiser a explicat că ancheta este efectuată conform legii, iar biroul procu­rorului a anunţat că acţiunea a fost necesară deoarece Banca Slo­veniei nu a prezentat toate docu­mentele cerute, potrivit agenţiei STA. De asemenea, poliţia a spus că are „motive bine întemeiate” să suspecteze ca anumite entităţi legale au abuzat de puterea lor în evaluarea capitalului uneia dintre băncile salvate de stat, că entităţi precum Banca Sloveniei „nu sunt protejate de investigaţiile” care preced procesele şi că suspecţii nu au acţionat în numele UE, ci ca oficiali ai instituţiilor slovene.

Preşedintele BCE Mario Draghi a intervenit în caz atenţionând autorităţile slovene, printr-o scri­soa­re, că au confiscat echipament care conţine infor­maţii aparţinând BCE şi care sunt protejate de legislaţia UE. Slovenia este membră a zonei eu­ro, iar guvernatorul Jazbec face parte din consiliul BCE.

„De aceea, BCE deplânge faptul că nu a existat nicio încercare de a găsi o soluţie care să concilieze desfăşurarea investigaţiei cu privilegiul inviolabilităţii arhivelor sale”, se arată în scrisoare. BCE a ameninţat că va ataca în justiţie Slovenia. Atât banca centrală slovenă, cât şi ministrul de finanţe Mramor au luat partea BCE, descriind ancheta ca un atac asupra independenţei Băncii Sloveniei.

Deţinătorii de obligaţiuni care au pierdut bani în bailout-ul bancar au criticat comentariile lui Draghi printr-o scrisoare adresată preşedintelui comisiei europene Juncker. Ei l-au acuzat pe Draghi că „se amestecă în indepedenţa autorităţilor slovene, a procurorilor şi instanţelor de judecată”.

Procurorii au pornit ancheta în urma unei plângeri. Firmele de audit Deloitte şi Ernst & Young au fost consilierii băncilor salvate. Poliţia a percheziţionat şi sediile lor din Slovenia.  

Odată cu ministrul Mramor a demisionat şi locotenentul său, secretarul de stat pentru finanţe Metod Dragonja. Acesta a fost implicat într-o controversă legată de managementul portului Koper, singurul al Sloveniei. În timpul unei blocade recente a portului de către muncitori, Dragonja a fost acuzat că este unul dintre arhitecţii unui plan ascus de privatizare a facilităţii. De asemenea, oficialul a fost acuzat că a furnizat informaţii false parlamentului despre afacerile portului, notează EUobserver.