Pasiunea pentru jazz/ de Ziarul de duminică

Adriana Cârcu

Jazz  Stories

Editura  Brumar

Volumul publicat în ediţie română şi engleză însumează interviuri, cronici, eseuri şi jazz poetry apărute în marea lor majoritate în limba engleză pe site-ul de specialitate All About Jazz. Cele 18 interviuri realizate de autoare cu muzicieni internaţionali precum Nils Petter Molvaer, Manu Katché, Trilok Gurtu sau Marilyn Mazur, dar şi cu nume consacrate ale jazzului românesc, precum Mircea Tiberian, Alexander Bălănescu sau Liviu Butoi sunt însoţite de cronici festivaliere din România şi Germania şi de o serie de texte ce transpun într-un limbaj poetic efectul magic pe care muzica îl exercită asupra simţirii.

În cele peste 50 de fotografii din volum, Richard Wayne, Markus Kaesler, Mircea Albuţiu şi Dragoslav Nedici captează momente pline de emoţie şi portrete inedite ale muzicienilor care au performat pe scenele festivalurilor româneşti şi internaţionale.

Adriana Cârcu este jurnalistă internaţională, autoare şi traducătoare. A publicat trei volume cu caracter (auto)biografic şi de zece ani semnează o rubrică în revista Orizont. În ultimii cinci ani jurnalista a colaborat cu prestigioase reviste şi site-uri muzicale, precum All About Jazz, Jazz Compas şi jazz.ro. Adriana scrie în română şi în engleză. Înainte de a deveni colaboratoare a site-ului All About Jazz – „cea mai comprehensibilă resursă de jazz din lume”, după cum o definesc autorii –, Adriana a fost redactor-şef adjunct la revista americană de divertisment No Strings Attached E-News, unde a creat şi a redactat, timp de trei ani, rubrica Europe Reloaded.

„Volumul JazzStories – scrie Virgil Mihaiu, critic de jazz – evidenţiază, o dată în   plus, aptitudinea Adrianei Cârcu de a detecta şi valoriza însuşirile conviviale ale semenilor ei, catalizate prin mirificul fenomen numit jazz. El relevă cât de intim se întrepătrunde spiritul muzicii de jazz cu semnificaţiile marcante ale vieţilor noastre. Adriana Cârcu s-a specializat în transpunerea/transfigurarea prin scris a unor asemenea întâmplări. Din postura de martoră fascinată a fenomenului, autoarea glisează spre chestiunile propriu-zis muzicale. Interviurile cu protagoniştii actului creativ conţin o multitudine de amănunte relevante despre concepţia interpretative şi despre modul cum aceasta se nutreşte din humusul biografic.

Acest sentiment de comuniune interumană transpare cu pregnanţă din paginile volumului. Precum într-o piesă muzicală, în care tema iniţială e urmată de variaţiuni, dar şi de reluarea ei ca leitmotiv, autoarea invocă «spiritul Gărânei», satul din Banatul Montan unde Marius Giura şi acoliţii săi au reuşit să creeze o metaforă a împlinirii comunitare prin jazz.”