PIB-ul României ar fi ajuns la peste 200 mld. euro dacă măcar jumătate din emigranţi ar fi rămas în ţară ca angajaţi sau ca antreprenori. „Românii din străinătate s-ar întoarce pe jumătate din salariile occidentale dacă ar avea unde să lucreze“

Ţările ex-comuniste duc campanii de atragere acasă a locuitorilor care au plecat să muncească în Europa de Vest, deoarece şi-au dat seama că emigraţia costă anual procente din PIB, scrie Bloomberg.

România ar fi avut un PIB de cel puţin 200 de miliarde de euro (şi nu de 160 de miliarde de euro, cum a fost anul trecut) dacă măcar un milion din cei trei milioane de emigranţi români ar fi rămas ca angajaţi în ţară, iar 500.000 s-ar fi orientat către antreprenoriat.

ZF a făcut un scenariu ipotetic în care 1,5 milioane dintre românii care au plecat în străinătate ar fi rămas în ţară şi a calculat potenţialul impact al muncii acestora în economie. Astfel, dacă un milion de salariaţi plătiţi cu salariul mediu de 500 de euro brut pe lună şi 500.000 de antreprenori care ar fi făcut un profit de 50.000 – 70.000 de euro pe an ar fi rămas în ţară în loc să emigreze, PIB-ul Ro­mâniei ar fi crescut anual cu valori cuprinse între 25 şi 35 de miliarde de euro, potrivit unei simulări de calcul făcute de ZF. În scenariul imaginat de ZF, valoa­rea adăugată adusă în economie de cei 1,5 milioane de români care n-ar mai fi plecat este mult mai mare decât valoarea remiterilor trimise de românii din străinătate, de 3 - 4 miliarde de euro pe an. Pe de altă parte, riscul rămânerii în ţară a acestor persoane ar fi fost lipsa locurilor de muncă şi intrarea lor în sistemele de asistenţă socială, care ar fi împovărat cheltuielile făcute de stat şi ar fi accentuat nivelul de sărăcie a populaţiei.

„Cred că cea mai mare parte a românilor care au emigrat pentru un câştig mai bun s-ar întoarce în ţară măcar pentru jumătate din acel câştig, în contextul în care ar sta cu familia şi ar avea costul de trai din ţară. Sunt convins că cei care câştigă în străinătate 1.000 – 1.200 de euro pe lună s-ar întoarce în România pe salarii de 500 – 600 de euro net pe lună, pentru că ar avea alte costuri şi altă viaţă de familie”, crede Nicu Durău, human resources & general affairs director în cadrul producătorilor de aluminiu Alro Slatina şi Alrum Tulcea, companii care au împreună 3.200 de angajaţi.

Deşi Alro nu a fost afectată în România de plecarea angajaţilor în străinătate, compania se confruntă în prezent cu lipsa de candidaţi bine pregătiţi pentru înlocuirea angajaţilor care ies la pensie. Tinerii de pe piaţa muncii sunt foarte puţini, iar dintre aceştia şi mai puţini se califică în meserii precum sunt cele de electrician, mecanic, instalator sau sudor.

„Alro asigură un loc de muncă pe termen lung şi în condiţii decente pentru piaţa muncii din ţară. (...) Salariul mediu net în cadrul companiei este peste media salariului mediu net pe economie, de 2.070 de lei. Dacă ar fi fost multe alte companii din România care să ofere aceste condiţii angajaţilor, cu siguranţă exodul ar fi fost mai mic”, a adăugat Nicu Durău.

O politică salarială mai bună şi alte facilităţi oferite angajaţilor – cum ar fi, de exemplu, subvenţionarea chiriilor angajaţilor de către angajatori – ar putea să aducă acasă o parte dintre emigranţii români, a spus doctorul în economie Adina Mihăilescu, cerce­tător principal în cadrul Insti­tutului de Cercetare a Calităţii Vieţii al Aca­demiei Române.

„Românii din stră­inătate s-ar întoarce acasă pe salarii mai mari decât sunt acum, dar mai mici decât au în Occident, ar face un compromis. Însă la nivelul actual al sala­riului minim pe eco­nomie - care a crescut totuşi în ulti­mii ani - nu s-ar în­toar­ce. Salariul mediu, în schimb, este la un nivel mai bun“, a mai spus Adina Mihăilescu.

Nicu Durău de la Alro spune că au plecat două categorii de oameni la muncă în străinătate: cei înalt calificaţi (medici, ingineri, specialişti şi muncitori specializaţi) şi slab calificaţi (care au plecat în agricultură sau în construcţii).

„Dacă tinerii ingineri care au  5-7 ani de experienţă în străinătate şi-ar găsi un job în ţară pe specialitatea lor, cred că s-ar întoarce pe salarii de

50- 60% din nivelul celor pe care le câştigă acolo. Problema cu revenirea în ţară în cazul lor este aceea că nu au garanţia că, odată ce se întorc, au un angajament pe termen lung, iar oportunităţile din România sunt mult mai puţine decât acolo. În statele occidentale, piaţa muncii este mai matură şi, în cazul în care au probleme la locul de muncă, pot aplica la joburi în alte companii, pe când în ţară, dacă există o singură companie în regiunea în care locuiesc, ar avea reţineri”, a mai spus Nicu Durău.

Directorul de HR al Alro spune că politica de atragere de investitori prin forţa de muncă ieftină a fost cu două tăişuri, pentru că a încurajat investiţiile, dar investiţiile au fost făcute în lohn sau în industrii de bază unde nu se fabrică produse cu o complexitate foarte mare.

„Ar fi de preferat ca pe termen mediu şi lung structura economiei să fie una de înaltă tehnicitate şi, chiar dacă investiţiile vor veni mai greu, ele nu vor veni pentru forţa de muncă ieftină. Politicile publice trebuie să ţintească o structură mai competitivă, care să reclame şi o calificare mai complexă a forţei de muncă“.

 „Iar atunci salariile vor fo altele. Văzând că vor putea accesa joburi bine plătite în ţară, o mare parte dintre emigranţi se vor întoarce”, a mai adăugat Nicu Durău. În opinia lui, mai devreme sau mai târziu ţările din Uniunea Europeană vor creşte salariile, iar industriile mai flexibile vor migra către zone periferice, în care costruile salariale sunt mai mici, cum ar fi Republica Moldova, Ucraina sau Belarus.

Dezastrul plecărilor la muncă ale românilor în străinătate continuă, numai în 2014 (cele mai recente date) au pelcat 185.000 de români, însă problema migraţiei capătă noi dimensiuni, având în vedere că majoritatea celor care pleacă au studii medii sau superioare şi, cel mai probabil, renunţă la locul de muncă pe care îl aveau în România. În primele valuri de migraţie populaţia care emigra provenea, în mare parte, din rândul şomerilor sau al oamenilor rămaşi fără loc de muncă de mult timp ca urmare a dezindustrializării, care nu aveau calificări înalte şi care şi-au pierdut slujbele după închiderile de fabrici, mai ales din regiunea Moldovei. Situaţia s-a schimbat, iar în ultimii ani au fost mulţi emigranţi cu studii şi competenţe superioare, care optează către ţările nordice sau către destinaţii precum Germania, Marea Britanie şi chiar Elveţia, iar impactul pentru economia României este semnificativ.

Fostele ţări comuniste plâng după cei care au plecat să lucreze în străinătate. „Vrem să vă întoarceţi acasă, avem nevoie de voi!“

”Te vreau înapoi!” este sloganul pe care Letonia l-a ales pentru a-şi atrage înapoi cetăţenii care au plecat în Europa de Vest în căutarea unor oportunităţi de joburi şi salarii mai mari. Programul Poloniei oferă ponturi pentru joburi, imobiliare şi sănătate, în timp ce guvernul României se aliază cu mediul privat, oferind burse şi târguri de joburi pentru a aduce înapoi cetăţenii talentaţi, potrivit Bloomberg.

Campaniile au primit un impuls puternic după votul pentru Brexit, care a aruncat în incertitudine viitorul muncitorilor străini din Marea Britanie. „Diaspora reprezintă un potenţial imens pentru ţările de origine. Munca în străinătate poate fi benefică, pentru că se învaţă noi moduri de a gândi şi se dobândesc noi aptitudini”, a spus Rokas Grajauskas, economist la Danske Bank. Căutarea est-europenilor pentru noi oportunităţi în vest nu este nouă. Colapsul Uniunii Sovietice a demarat o mişcare fără precedent de europeni către vestul mai bogat. Valul de aderare la Uniunea Europeană din 2008 şi criza financiară au declanşat din nou alte fluxuri de migranţi. De asemenea, Europa se luptă cu o natalitate extrem de scăzută şi cu îmbătrânirea populaţiei. Pierderea muncitorilor către alte economii deja a costat cele

21 de naţiuni din Europa Centrală şi de Est 7% din PIB, potrivit FMI, care prezice că impactul în următorii 14% ani va fi de 9% din PIB. După aderarea la UE numărul românilor care au plecat din ţară a crescut considerabil, din 2007 până în prezent numărul românilor care au emigrat depăşind 2 milioane de persoane. Ştefan Stan

Scenariu ZF:

Dacă 1,5 milioane de români dintre cei 3 milioane de emigranţi ar fi rămas în ţară, atunci economia ar fi câştigat:

- 6 miliarde de euro pe an dacă un milion dintre românii rămaşi s-ar fi angajat pe salarii brute de 500 de euro pe lună (1 milion de români x 500 de euro salariu x 12 luni â 6 mld. euro pe an)

- Între 25 şi 35 de miliarde de euro pe an dacă 500.000 de români nu ar mai fi plecat din ţară şi ar fi devenit antreprenori cu câştiguri anuale de 50.000 – 70.000 de euro (500.000 de antreprenori x câştiguri anuale de 50.000/70.000 de euro â 25 - 35 mld. euro/an)