Salariile de până la 1.000 de euro nu-i conving pe tineri să urmeze şcoli de tractorişti. „Li se pare greu un astfel de job, prea mult efort fizic“

Autor: Mihaela Pascari 27.08.2016
Meseria de tractorist devine tot mai căutată pe piaţa muncii pe măsură ce agricultura a intrat într-o etapă a mecanizării şi deşi salariile tractoriştilor pot ajunge şi la 1.000 de euro lunar,  tinerii fug de astfel de meserii.

„În perioada de boom economic erau căutate alte domenii, precum economia sau construcţiile, astfel a rămas tendinţa în rândul tinerilor de a se orienta spre activităţi de conducere, care presupun munca la birou, li se pare greu un astfel de job, mai ales pentru că presupune un efort fizic“, a spus pentru ZF Monica Toma, director al unui centru de pregătire profesională pentru tractorişti situat în apropiere de Bucureşti.

Centrul Agromec Ştefăneşti din judeţul Ilfov are 80% dintre cursanţi din regiunile apropiate de Capitală, precum judeţele Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu sau Prahova, iar restul vin din zone mai îndepărtate, Brăila, Galaţi sau Gorj. Cursul de specializare costă în medie 1.300 de lei, dar poate ajunge şi la 1.500 de lei, iar durata de desfăşurare este de trei luni, în care cursanţii au la dispoziţie 60 de ore de cursuri teoretice şi 300 de ore de practică în cadrul fermelor cu care colaborează Agromec.

„Regiunile în care tractoriştii sunt la mare căutare sunt zonele rurale, pornind de la Insula Brăilei, care deţine cea mai mare întindere agricolă, dar şi un sol fertil, urmată de zona Moldovei, în special zonele defavorizate“.

Profilul cursanţilor arată că aceştia au un nivel de studii de 4-8 clase, o medie de vârstă de 25-30 de ani, dar sunt şi cursanţi cu experienţă de 20 de ani în domeniul agricol care urmează cursurile pentru a obţine calificarea de tractorist. „O promoţie“ a cursurilor de tractorişti poate să ajungă la 100 de absolvenţi. Centrul deţine şi o şcoală de şoferi pentru obţinerea permisului de conducere pentru tractor, care eliberează circa 150 de permise de conducere. Numărul total al cursanţilor nu a fost însă comunicat de Monica Toma. „Ca orice meserie, cea de tractorist asigură angajatului un venit financiar sigur. Pe perioada de iarnă activitatea este mai redusă, însă fermierii îşi păstrează angajaţii şi le oferă salariul în continuare, într-un procent mai redus, însă activitatea este desfăşurată la sediu şi poate fi legată de reparaţia sau întreţinerea echipamentelor.“

Pentru pregătirea cursanţilor, Agromec Ştefă­neşti a achiziţionat trei ansambluri  formate dintr-un tractor şi o remorcă, a căror valoare poate varia între 20.000 de euro şi 30.000 de euro.

Cea mai mare dificultate pe care o întâlnesc angajaţii este volumul de muncă fizică, astfel mulţi dintre ei, în special cei până în 30 de ani, pleacă după o perioadă scurtă de timp, prin umare sectorul agricol suferă de fluctuaţii mari de personal.   „Munca fizică este una dintre dificultăţile întâlnite de muncitori, pentru ei nu există sâmbătă sau duminică, mai ales dacă au de realizat un obiectiv într-o perioadă determinată de timp, iar fluctuaţia depinde de seriozitatea fiecăruia în parte“, a menţionat Monica Toma.

În ceea ce priveşte venitul lunar pe care îl poate primi un tractorist, acesta poate ajunge şi la 1.000 de euro pe lună, potrivit informaţiilor din piaţă.

Monica Toma spune că cererea de muncitori calificaţi pe piaţa agricolă urmează să crească, iar acest lucru poate fi observant şi prin faptul că universităţile de agronomie se confruntă cu o cerere mai mare decât oferta de locuri pe care le pot pune la dispoziţia tinerilor absolvenţi de liceu. Doar în sesiunea din iulie a acestui an, Univesitatea de Agronomie din Capitală a scos la bătaie 1246 de locuri la buget şi 2554 de locuri la taxă pentru cei care au decis să urmeze o carieră în domeniul agricol.