Lupta dintre un David bosniac şi un Goliat german

Puţinii furnizori de componente au avut îndrăzneala să-l înfrunte pe cel mai mare producător auto al Europei, Volkswagen, cunoscut că îşi foloseşte puterea de cumpărare pentru a obţine preţuri mai mici. Prevent Group, o companie controlată de unele dintre cele mai bogate familii din fosta republică iugoslavă Bosnia-Herţegovina, a făcut aceasta, folosind ca armă stoparea livrărilor. Bosniacii au pus astfel în dificultate mai multe fabrici ale VW şi au reuşit să blocheze producţia celebrului modelul Golf. Observatorii au fost uluiţi de tactica Prevent şi se întreabă dacă nu cumva aceasta echivalează cu o sinucidere, scrie Bloomberg.

Două filiale ale Prevent au suspendat livrările de componente, aruncând producătorul german într-o minicriză după ce acesta a anulat un contract nou şi a refuzat să ramburseze banii cheltuiţi pentru onorarea comenzii. Ca urmare a disputei, VW a suspendat producţia de Golf şi Passat. Ieri, cele două părţI au reuşit să ajungă la un acord, cele şase fabrici afectate ale VW urmând să-şi reia producţia treptat.

Prevent, cel mai mare exportator al Bosniei, are peste 13.000 de angajaţi în peste 36 de locaţii din întreaga lume, fabricând bunuri de la componente auto şi articole vestimentare pentru bărbaţ, la interioare pentru yachturi de lux.

Revolta companiei vine după ce Nijaz Hastor, fondatorul companiei a cărui relaţie de business cu VW datează de patru decenii, a predat controlul Prevent fiilor săi.

Noua generaţie se confruntă cu vremuri grele în industrie, creşterile veniturilor fiind cele mai slabe din ultimii şapte ani. Furnizorii mici sunt nevoiţi să facă faţă unor marje de profit extrem de mici în condiţiile în care aceştia se străduiesc să ţină pasul cu noile tehnologii, relevă un studiu publicat luna trecută de Roland Berger Consultants şI Lazard.

Hastor şi-a început cariera într-o industrie a componentelor auto mult mai simplă. La sfârşitul anilor ’70, acesta se ocupa de componentele non-metalice la Tvnornica Automobila Sarajevo, care construia modele VW sub marca TAS.

În 1988, Hastor s-a mutat în Wolfsburg, sediul VW, pentru a reprezenta conglomeratul din sectorul metalelor UNIS în relaţiile cu industria auto germană. Mai târziu, acesta s-a ocupat de furnizorii VW din Slovenia, inclusiv compania Prevent, o companie care şi-a preluat numele de la linia iniţială de business, fabricarea de mănuşI de protecţie.

La începutul anilor ’90, Hastor a început să achiziţionize producători sloveni de componente auto, devenind treptat furnizor VW. Acesta a extins producţia Prevent din Bosnia, apoi a mutat sediul companiei în Sarajevo. Acesta l-a desemnat pe vechiul său coleg Nihad Imamovic ca şef al ASA Group, fondată împreună cu Prevent, care a ajuns să cuprindă toate operaţiunile, de la asigurări şi leasing, la transport de mărfuri şi ferme organice.

Când Imamovic s-a retras în 2011, acesta şi-a vândut partea din ASA lui Hastor. “Am rămas prieteni foarte buni. Niciodată nu priveşte pe nimeni de sus”, declară acesta.

Hastor avea relaţii foarte bune cu VW, spune Borut Meh, care a condus Prevent Global din Slovenia timp de doi ani. “Era o personalitate foarte pozitivă şi nu putea fi şantajat”, spune acesta.

Acum, când fii lui Hastor au preluat controlul încercând să diversifice compania, Prevent a adoptat un stil mai agresiv de business, potrivit unor surse familiare cu planurile furnizorului. Născuţi în Sarajevo, Kenan Hastor şI Damir Hastor şi-au petrecut o parte din copilărie în Germania şi au studiat peste hotare, potrivit presei bosniace.

Între timp, Prevent a continuat să facă achiziţii, inclusiv cele două filiale care au intrat în conflict cu VW.

Compania a intrat prima dată în conflict cu VW în Brazilia, spun sursele citate. Disputa privea probleme de calitate şi livrări întârziate, şi, ca şi în Germania, filialele Prevent au ameninţat cu suspendarea livrărilor.

Întrebarea este de ce ar riposta Prevent la scară mai mare în Germania, având în vedere puterea VW şi capacitatea producătorului de a exclude compania bosniacă din contracte viitoare, spune Stefan Bratzel, director al Center of Automotive Management de la Universitatea de Ştiinţe Aplicate din Bergisch Gladbach, Germania.

“Arată a harakiri”, spune Bratzel. “Le va fi greu să concureze în următorii ani, cel puţin cu acelaşi management”.