De la o ficţiune la alta. Poveştile traducătoarei/ de Stelian Ţurlea

Autor: Stelian Turlea 02.09.2016

Sorin Lucaci

Oameni de unică folosinţă

(manualul seducătorului de furtuni)

Editura Integral

Lucian Vasilescu: „«Ambalat», ca şi precedentele, într-un titlu incitant, acest volum al lui Lucaci are, în opinia mea, valoarea unui certificat de absolvire, summa cum laude, a probei de maturitate poetică. Şi asta pe o temă care, pe cât  pare de la îndemână, pe atât este de dificilă: poemul de dragoste.”

Gheorghe Grigurcu: „Slăvind, gâtuit de emoţie, «preaplinul de viaţă», inima care se ascunde «până şi-n rotula genunchiului», farfuriile «pline de dragoste», Sorin Lucaci are aerul unui participant la o cursă în care pariază pe viaţa intuită precum o condiţie sine qua non a poeziei. Succesul acesteia depinde de rezultatul cursei. Ori viaţa ori neantul, căci în «cavitatea înţesată de păsări fără nume» care e inima, «începe şi se sfârşeşte totul».” A nu se confunda cu romanul grafic cu acelaşi titlu, scris şi ilustrat de Elena Ciolacu şi publicat la Editura Rost.  

 

Cornel Regman

Poeţi şi prozatori tineri în anii ’70-’90

Muzeul Naţional al Literaturii Române

Ediţie îngrijită de Ştefăniţă Regman, prefaţă de Gheorghe Grigurcu. „Prima  observaţie pe care această carte o provoacă ţine de utilitatea ei. E foarte bine să avem grupate meticulos toate cronicile pe care Cornel Regman le-a dedicat tinerilor autori din anii 70-90. Până acum acestea erau risipite în volume mai degrabă inaccesibile. Un repertoriu al lor face îngrijitorul ediţiei, Ştefăniţă Regman, într-o notă finală care însoţeşte culegerea. Ce se poate constata mai întâi e că preocuparea criticului pentru literatura in statu nascendi, cum singur numeşte scrisul debutanţilor, a fost mai mult decât o ocupaţie „de weekend”. Căci, dacă Regman nu s-a dedicat compulsiv recenzării producţiei juvenile, aşa cum a făcut în epocă Laurenţiu Ulici, el rămâne totuşi până astăzi un comentator de o acută mobilitate (nu doar stilistică) al ideaţiei literare a acelor ani.”

 

Antoaneta Ralian

Nu cred în sfârşitul lumii

Articole, amintiri, interviuri

Editura ART

Volum coordonat de Marius Chivu. Antoaneta Ralian este, poate, cea mai cunoscută şi cea mai productivă traducătoare de la noi – în cei peste şaizeci de ani de carieră a publicat nu mai puţin de 125 de cărţi. Antoaneta Ralian vorbeşte cu dragoste despre cărţi pe care le-a redat în română. Se gândeşte dacă nu cumva ficţiunile la care a lucrat sunt mai reale, pentru ea, decât chiar viaţa ei. Când vine vorba despre sine, încearcă să nu se pună deloc într-o lumină favorabilă. Vrea să rămână cu picioarele pe pământ.

Prima secţiune a cărţii de faţă adună aproape toate textele ocazionale scrise de Antoaneta Ralian în ultimul deceniu de viaţă. În cea de-a doua secţiune sunt, în ordine cronologică, şapte interviuri pe care traducătoarea le-a acordat, în perioada anilor 2002-2015, diverselor ziare, reviste şi bloguri.

 

Nicolae Strâmbeanu

Vineri seara într-o vale cu lupi

Editura Polirom

Sosit in Londra la sfârşit de secol XVII, picaroul-narator originar din Caraibe adevereşte teoriile vremii despre „bunul salbatic” şi se instruieşte temeinic, ajungând ca gravor în mediul savanţilor şi filosofilor ce alcătuiau Colegiul Invizibil. Amestecat fără voie în conflicte politice complicate (lupta dintre partidele whig şi tory, încercarea de a-i retrage dreptul de succesiune la tron viitorului James al II-lea, alianţele schimbătoare în războaiele pentru colonii dintre Anglia, Olanda, Spania, Franţa, inamiciţia dintre catolici şi protestanţi), devine persona non grata în Anglia şi-şi continuă drumul şi meseria în Olanda. Pleacă apoi cu o misiune in Franţa, periculoasă pentru el, şi, in fine, încercând să se întoarcă în ţinutul de baştină, se pierde undeva în nordul Spaniei, într-o peşteră dintr-o „vale cu lupi”.

 

Simon Scarrow

Pretorianul

Editura Nemira

Traducere din limba engleză de Corina Mitrulescu. Un roman care ne duce în istorie, pe străzile Romei antice. Într-acolo pornesc şi Cato şi Macro după ce au înfruntat războiul, răzmeriţa, tortura. Este anul 51 d.Hr. şi trădătorii ameninţă să transforme Imperiul în haos. La porunca împăratului, Cato şi Macro li se alătură pretorienilor. Trebuie să alunge trădătorii înainte să fie prea târziu.Urmează o confruntare viaţă şi pe moarte. Doi oameni trebuie să învingă o mulţime.

 

Doina Ioanid

Portrete vorbite şi scrise

În dialog cu Mircea Ivănescu, Alexandru Muşina, Mircea Cărtărescu, Irina Mavrodin, Petre Barbu, Radu Aldulescu, Simona Sora

Casa de pariuri literare

Interviuri care, susţine autoarea lor (scriitoare cu mai multe volume de poeme), au nu numai o valoare literară, ci şi una afectivă. „Ele sunt, în acelaşi timp, amintiri  ale unor întâlniri sau reîntâlniri, nu numai pe hârtie. Îmi amintesc, pe lângă orele petrecute cu cărţile lor, şi de contextul în care am citit sau am auzit prima oară de cărţile lor, îmi amintesc de bucuria vorovăielii noastre.Toate interviurile au apărut anterior în revista „Observator cultural”.