Reeditări la Crime Scene Press/ de Ziarul de duminică

George Arion – Crime sofisticate. Ediţia a doua

Cum precizează autorul, cartea a fost scrisă la solicitarea prietenului său Stelian Ţurlea, care urma s-o publice în foileton în Ziarul de duminică. George Arion explică la ce întreprindere complicată şi riscantă se angajase. „Nu mulţi scriitori  români se hazardează într-o asemenea aventură, adică de a scrie la o carte pe măsură ce ea se publică. (...) Este dificil să scrii la vedere. Orice pagină nouă care se adaugă trebuie să ţină cont de cele anterioare, asupra cărora însă nu mai poţi reveni, oricâte idei ţi-ar mai veni pe parcurs. Nu poţi să-i dai alt nume unui personaj, nu poţi să-i schimbi biografia, nu mai poţi să-l plasezi într-un alt context social sau istoric. Eşti constrâns ca tot ce imaginezi să fie în logica intrigii la care te-ai gândit iniţial. De pildă, dacă la scena crimei s-au descoperit nişte probe, de acelea trebuie să te foloseşti în ancheta întreprinsă pentru prinderea ucigaşului, chiar dacă îţi dai seama că misiunea ţi-ar fi fost uşurată prin plantarea altor indicii. Prima frază pe care ai aşternut-o pe hârtie te poartă pe o singură cale, din multitudinea de căi posibile.”

Dar celebrul autor de romane poliţiste a făcut faţă, a încheiat romanul, unul voluminos, pe care-l vedem acum într-o nouă ediţie. Între timp, chiar în acest an, a primit Premiul publicului la „Salonul cărţii din Balcani”, de la Paris.  

George Arion – Necuratul din Colga. Ediţia a treia

O serie de crime neelucidate într-un orăşel de provincie. Un agent special trimis să investigheze cazurile. O tabără de antrenament camuflată în pădure. Piste false, răsturnări de situaţii, suspans. Şi foarte mult umor. O acţiune extrem de credibilă în primul thriller românesc scris după atentatele de la 11 septembrie care au schimbat faţa planetei.

„Această carte a celui mai de seamă reprezentant al romanului poliţist românesc este o confirmare a faptului că nu se poate face sub niciun chip o deosebire valorică între proza de factura poliţistă şi ceea ce mulţi numesc literatura main-stream. Atunci când calitatea artistică zvâcneşte într-o operă literară, nu mai contează sub-genul. În Necuratul din Colga avem un roman exemplar din punct de vedere stlistic, cu miez şi miză, avem o întreagă societate românească, aşa cum arată ea de douazeci de ani încoace, fantastic (sau nu?), influenţată de cele întâmplate la 11 septembrie 2001. Şi de data aceasta George Arion se întrece pe sine.” – Mircea Pricajan

Oana Stoica-Mujea – Indicii anatomice. Ediţia a doua

Indicii anatomice este un roman poliţist care are la bază o crimă sinistră şi neobişnuită ce are loc în Satu Mare. Criminalul ciopârţeşte victima la propriu şi lasă fragmentele din corp prin diverse apartamente din oraş. Nimic nu este însă întâmplător. Ochii sunt lăsaţi în casa unui orb, dinţii în casa unui om fără dantură, urechile în casa unei femei cu deficienţe de auz, craniul în locuinţa unui condamnat la moarte din cauza unuei tumori pe creier. Adevărata acţiune a romanului începe atunci când crimalul „semnează” cadourile cu numele unuia dintre personajele  romanului „Blestemul manuscrisului”, Stelian Munteanu, scris de Bogdan Hrib. De  aici şi până ca autorul romanului să devină personaj de roman nu este decât un pas. Victimă a înscenărilor, Bogdan Hrib riscă să fie acuzat de crimă şi este nevoit să colaboreze cu o detectivă care suferă de agorafobie şi care are propriile-i enigme şi traume de desluşit. Cei doi sfârşesc îndrăgostindu-se unul de celălalt din cauza multului timp pe care îl petrec împreună.

După multe răsturnări de situaţie, crima este desluşită, în aventură fiind implicate multe femei răzbunătoare şi pasionale.

Romanul a fost tradus în 2012 la editura londoneză Profusion.