Adrian Vasilescu, BNR: Cine şi conform căror norme de drept stabileşte câştigurile salariale în Banca Naţională a României (1)

Autor: Adrian Vasilescu 08.09.2016
Dezbaterile aprinse din spaţiul public legate de salarizarea în Banca Naţională, cele mai multe dominate de opinii şi interpretări personale, au produs fie deformări ale realităţii, fie confuzii grave. Până şi comunicatele oficiale au fost, deseori, răstălmăcite. De parcă în banca centrală salariile ar fi stabilite şi plătite fără respectarea strictă a unor criterii de raţionalitate şi, mai cu seamă, fără a respecta cu stricteţe legile ţării. Ca să nu mai fie nici un loc pentru confuzii, interpretări eronate ori insinuări, miercuri dimineaţă BNR a făcut publice câştigurile anuale nete ale membrilor consiliului de administraţie din perioada

2009-2015, aşa cum sunt reflectate în declaraţiile de avere ce se află la ANI. Printr-o adresă oficială, BNR a informat Agenţia Naţională de Integritate în legătură cu această decizie.

Cititorii, luând aminte la veniturile guvernatorului BNR din 2009 şi până în prezent, pot să vadă că ele nu diferă (decât într-o măsură nesemnificativă) de afirmaţia cu care Ziarul Financiar m-a citat în ediţia din 11 august 2016. Am susţinut atunci: „Venitul guvernatorului Mugur Isărescu se situează între 15.000 şi 16.000 euro/lună, adică mult mai puţin decât menţionează informaţiile vehiculate pe piaţă.“ Dacă Consiliul de Administraţie al BNR va decide să fie publicate şi pachetele salariale – şi, probabil, chiar aşa va decide –, veţi vedea că pachetul guvernatorului BNR, care nu primeşte nici indemnizaţie pentru locuinţă, nici indemnizaţie pentru asigurări de sănătate, nici bonusuri de performanţă – nu este de 30.000 de euro/lună, nici măcar de 20.000, ci undeva între 15.000 şi 16.000 euro/lună, sumă ce reprezintă în­tre­gul câştig anual împărţit la 12 luni”.

Tabelul din comunicatul de miercuri al BNR, în care sunt trecute veniturile nete anuale în lei ale guvernatorului, relevă limpede câştiguri în jur de 15.000-16.000 euro lunar. Dacă în 2015 câştigul mediu anual, împărţit la 12 luni, se ridică la 21.000 de euro, cauza o constituie încasarea a două tranşe din indemni­zaţia de pensionare ce i s-a cuvenit la împlinirea vârstei de 65 de ani, după 24 de ani în serviciul Băncii Na­ţionale. Fără această indem­ni­zaţie, media lunară a veniturilor nete ale guverna­torului BNR în 2015 este de 16.750 euro.

Dar şi în cazul în care media lunară ar fi 21.000 euro, câştigul guvernatorului BNR s-ar plasa în a doua jumătate a remuneraţiilor guvernatorilor băncilor centrale din alte ţări ale Uniunii Europene şi nicidecum, aşa cum se afirmă în spaţiul public, nu este cel mai mare din Uniunea Europeană. Un salariu de 21.000 de euro ar fi similar cu cel al guvernatorului băncii centrale din Irlanda, situat în a doua jumătate a grilei salariale a celor 28 de bănci centrale, unde sunt plasate veniturile din Banca Naţională a României. În prima jumătate a grilei, cu salariile cele mai mari (fără indemnizaţie de locuinţă, de asigurare de sănătate, de educare a copiilor etc, etc, care nu există în BNR) guvernatorul Băncii Angliei primeşte 86.000 de euro pe lună, iar cel din Belgia – o ţară cu populaţie la jumătate cât a României – 39.000 de euro pe lună.

Se regăsesc, în tabelul din comunicatul de miercuri, toate veniturile guvernatorului BNR, absolut toate, din cei şapte ani ai perioadei 2009-2015. Totodată, pe site-ul BNR sunt publicate toate veniturile membrilor consiliului de administraţie din aceeaşi perioadă. De asemenea, sunt publicate grilele standard ale salariilor nete lunare, cu limitele minime şi maxime, ale directorilor, directorilor adjuncţi, şefilor de servicii. Astfel, BNR se înscrie între primele şase-şapte cele mai transparente bănci centrale, dintre cele 28 din Uniunea Europeană, în materie de salarizare.

Publicul ştie acum tot ce se poate şti despre veniturile mana­ge­mentului Băncii Naţionale a Ro­mâniei. Regret că nu pot fi pu­blicate şi veniturile consilierilor sau consultanţilor de strategie, ale experţilor, referenţilor de specia­litate, referenţilor, ale altor salariaţi. S-ar vedea atunci că în statele de plată de la BNR nu curg lapte şi miere. Dar legea interzice cu desăvârşire publicarea acestor sa­larii. Nu Legea Băncii Naţionale, ci o lege generală – Codul muncii.