Dintr-o dată a apărut un nou subiect de dezbatere. Bulversare totală în fiscalitate. Abia adoptat, noul Cod fiscal ar putea suferi 200 de modificări. Vedeţi cele mai recente modificări, faţă în faţă cu prevederile anterioare
Un pachet amplu de modificări ale legislaţiei fiscale aflat în discuţii la Ministerul Finanţelor aduce 200 de modificări de articole din cele 500 ale actualului Cod fiscal intrat în vigoare la începutul acestui an. Noul proiect propune egalizarea poverii fiscale pentru toate persoanele care obţin venituri, fie că sunt de natură salarială sau sunt din chirii.
Sarcina fiscală şi de contribuţii sociale pentru plata salariilor va scădea cu 3- 4%, dar se va generaliza contribuţia de pensii de 21% pentru aproape orice formă de venit. În schimb, PFA-urile nu vor mai fi „rentabile“ pentru cei care maschează venituri salariale prin aceste forme de contract. Ministerul Finanţelor spune că modificările sunt menite să simplifice procedurile pentru a stimula investiţiile, dar că nu vor fi majorări de taxe, în ciuda calculelor făcute de consultanţii fiscali care spun că vor creşte contribuţiile pentru PFA.
Consultanţii au păreri împărţite când vine vorba de analiza noilor modificări ale legislaţiei fiscale. În opinia lui Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, propunerile iau în calcul să egalizeze sarcina fiscală pentru toate formele de venit, indiferent de cum se cheamă ele şi după aceea veniturile să fie globalizate, pentru ca cel care obţine venituri să nu plătească nelimitat taxe.
„Cu alte cuvinte, dacă am 10 forme de venit, să nu plătesc la fiecare taxe fără număr. Se face un calcul global la sfârşit de lună şi se plătesc taxe la un plafon maxim de 5 salarii medii pe economie. Aici se poate discuta dacă impactul bugetar este sau nu este neutru. Important este că, în principal, se doreşte o sarcină fiscală egală pentru toate formele de venit, fie că e PFA, chirie sau salariu. Iar plafonul de taxare de 5 salarii medii mi se pare rezonabil“, a spus Dumitru, care a adăugat că din punctul de vedere al salariatului, noul proiect nu are niciun impact negativ, ci dimpotrivă, ar trebui să aibă un impact pozitiv, pentru că, per ansamblu, cotele de impozitare scad.
Într-adevăr, un calcul realizat de experţii Tax& Business Solutions arată că, pentru un angajat care este plătit la nivelul salariului mediu pe economie de 2.681 de lei brut (respectiv 1.890 de lei net), noile măsuri nu ar aduce modificări semnificative ale veniturilor, în calculele experţilor impactul fiind de minus 1 leu la venitul net al salariatului plătit pe contract de muncă. În schimb, pentru un angajat care primeşte 1.000 de euro net pe lună (4.500 de lei) pe contract de muncă, noile măsuri fiscale ar aduce o majorare a salariului net cu 25 de lei în fiecare lună.
Proiectul de modificare a fiscalităţii aflat în discuţii propune o scădere a cotei de contribuţii de asigurări sociale la 21,7% din salariul brut al angajatului, care să reprezinte exclusiv contribuţia angajatului, în timp ce angajatorul nu va plăti niciun fel de contribuţii la salariul brut în condiţiile normale de lucru.
„În alte ţări nu se regăseşte modelul acesta, propus de Finanţe. În majoritatea statelor europene există această segregare între cele două cote, contribuţii datorate de angajat şi de angajator. În Danemarca nu există contribuţii sociale, deci sunt extreme, dar în general cam pe cârca angajatorului s-a mers în Europa“, a spus consultantul fiscal Emilian Duca de la Tax& Business Solutions. El crede că prin majorarea acestor cote nu mai apare tendinţa de a migra spre PFA-uri sau se elimină avantajele migrării de la salariat la PFA sau la grupul de profesii liberale.
„Au vrut să fie siguri că încasează nişte bani suplimentari pentru bugetul de asigurări sociale tocmai din zona de profesii liberale şi PFA-uri“, a mai spus Duca.
La rândul său, Adrian Benţa, consultant fiscal la Benţa Consult, spune că această procedură de anunţare a unor taxe majorate cu câteva luni înainte de sfârşitul anului este uzuală.
„Aruncăm în piaţă nişte creşteri uriaşe de taxe, după care către Codul fiscal, când se ajunge la proiectul final, le lăsăm mai mici, sunt mai uşor de suportat faţă de cele mari. Este o procedură cu care eram obişnuit de câţiva ani. În mod evident, contextul economic de astăzi ne obligă la majorări de taxe, aici vă reamintesc că noi creştem pe un consum produs în alte state, pe importuri. Astfel, creşterea economică este de fapt o creştere a datoriilor“, a spus Benţa. El adaugă că modificările au fost necesare pentru că bugetele de pensii şi bugetele de asigurări de sănătate sunt cu deficite foarte mari.
Se egalizează contribuţiile fiscale pentru toate tipurile de venit
CODUL FISCAL ACTUAL
ART. 61 -
Categorii de venituri supuse impozitului pe venit
Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt următoarele:
a) venituri din activităţi independente, definite conform art. 67 ;
b) venituri din salarii şi asimilate salariilor, definite conform art. 76 ;
c) venituri din cedarea folosinţei bunurilor, definite conform art. 83 ;
d) venituri din investiţii, definite conform art. 91 ;
e) venituri din pensii, definite conform art. 99 ;
f) venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, definite conform art. 103;
g) venituri din premii şi din jocuri de noroc, definite conform art. 108 ;
h) venituri din transferul proprietăţilor imobiliare, definite conform art. 111 ;
i) venituri din alte surse, definite conform art. 114 şi 117.
MODIFICĂRI POTENŢIALE
Articolul 61 se modifică şi va avea următorul cuprins:
Art. 61: Categorii de venituri supuse impozitului pe venit şi contribuţiilor sociale individuale obligatorii
(1) Sunt supuse impozitului pe venit şi contribuţiilor sociale individuale obligatorii, potrivit prevederilor prezentului titlu, următoarele venituri:
a) venituri din activităţi independente, definite conform art. 67;
b) venituri din activităţi dependente, definite conform art. 76;
(2) Sunt supuse impozitului pe venit şi contributiei de asigurari individuale de sănătate, potrivit prezentului titlu, urmatoarele venituri:
a) venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, definite conform art. 103.
b) venituri din cedarea folosinţei bunurilor, definite conform art. 83;
c) venituri din investiţii, definite conform art. 91;.
d) venituri din pensii, definite conform art. 99.
e) venituri din alte surse, definite conform art. 114 şi 116;
(3) Sunt supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, următoarele venituri:
a) venituri din premii şi din jocuri de noroc, definite conform art. 108;
b) venituri din transferul proprietăţilor imobiliare, definite conform art. 111;
c) venituri din alte surse, definite conform art. 117 şi 1171;
(4) Sunt supuse contributiei de asigurari sociale de sănătate individuale, potrivit prezentului titlu, veniturile din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlului II sau III, pentru care sunt aplicabile prevederile art. 125 alin. (7) - (9).
(5) Persoanele fizice care realizează veniturile prevăzute la art. 60, datorează contribuţiile sociale individuale obligatorii, potrivit prevederilor prezentului titlu, corespunzător fiecărei categorii de venit, după caz.
(6) Persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale, care nu au obligaţia asigurării în sistemul public de pensii potrivit legii, precum şi persoanele care au calitatea de pensionari nu datorează contribuţia de asigurări sociale pentru veniturile din activităţi independente, definite conform art. 67.”
Se redefinesc activităţile independente
CODUL FISCAL ACTUAL:
ART. 67 -
Definirea veniturilor din activităţi independente
(
1) Veniturile din activităţi independente cuprind veniturile din activităţi de producţie, comerţ, prestări de servicii, veniturile din profesii liberale şi veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere, inclusiv din activităţi adiacente.
MODIFICĂRI POTENŢIALE
La articolul 67, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
”Veniturile din activităţi independente, realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere, inclusiv din activităţi adiacente, cuprind:
(a) veniturile din activităţi de producţie şi comerţ;
(b) veniturile din prestări de servicii, veniturile din profesii libere şi veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, dacă îndeplinesc condiţiile pentru a fi considerate activitate independentă, conform definiţiei de la pct. 3 al art. 7;
(c) veniturile din activitatea de construire de bunuri imobile şi/sau din comerţul sau schimbul de bunuri imobile din patrimoniul afacerii. Situaţiile în care aceste venituri nu se încadrează în categoria veniturilor din activităţi independente se prevăd prin normele metodologice.”
Majoritatea salariilor brute ale angajaţilor se majorează
ALTE MODIFICĂRI POTENŢIALE:
Art. IV.
În scopul neutralizării efectelor majorării cotelor de contribuţie de asigurări sociale individuală şi contribuţie de asigurări sociale de sănătate individuală, datorate de persoanele fizice, ca urmare a includerii contribuţiilor sociale obligatorii datorate de angajatori, se introduce următoarea măsură tranzitorie:
(1) În scopul asigurării aceluiaşi venit net pentru angajat, dar şi al păstrării nivelului costului total cu salariile pentru angajator, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, salariul de bază brut lunar aferent contractelor individuale de muncă, raporturilor de serviciu, actelor de detaşare sau a statutelor speciale prevăzute de lege, aflate în derulare se modifică după cum urmează:
(a) pentru salariile de bază brute lunare mai mici sau egale cu 5 câştiguri salariale medii brute pe economie, salariul brut lunar de bază se majorează cu 21%. Procentul de 21% reprezintă suma contribuţiilor angajatorului la fondul de asigurări sociale şi fondul de asigurări sociale de sănătate datorate de angajator până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă;
(b) pentru salariile de bază brute lunare mai mari decât 5 câştiguri salariale medii pe economie, salariul brut lunar de bază se majorează cu 2.815 lei. Suma de 2.815 lei este egală cu suma dintre contribuţiile angajatorului la fondul de asigurări sociale şi fondul de asigurări sociale de sănătate datorate de angajator până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, calculate pentru echivalentul a 5 salarii medii brute pe economie, luând în calcul că salariul mediu brut pentru 2016 este de 2.681lei.
(2) Nerespectarea de către angajator a prevederilor alin. (1) se sancţionează cu amendă egală cu dublul diferenţelor constatate în minus de către organul fiscal.
Se modifică structura contribuţiilor de asigurări sociale
CODUL FISCAL ACTUAL
ART. 64 - Cotele de impozitare
(1) Cota de impozit este de 16% şi se aplică asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe veniturile din:
a) activităţi independente;
b) salarii şi asimilate salariilor;
c) cedarea folosinţei bunurilor;
d) investiţii;
e) pensii;
f) activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură;
g) premii;
h) alte surse.
(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) cotele de impozit prevăzute expres pentru categoriile de venituri cuprinse în titlul IV.
MODIFICĂRI POTENŢIALE
La articolul 64, după alineatul (2) se introduc trei alineate noi, alineatele (3), (4) şi (5) care vor avea următorul cuprins:
(3) Cota pentru contribuţia individuală de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat este de 21,7% şi se aplică asupra bazei de calcul prevăzută pentru fiecare categorie de venit potrivit prevederilor art 61 alin. (1) din prezentul titlu .
(4) Cota pentru contribuţia individulă de asigurări sociale de sănătate datorată Fondului naţional unic de asigurări de sănătate este de 8,9% şi se aplică asupra bazei de calcul prevăzută pentru fiecare categorie de venit potrivit prevederilor art 61 alin. (2) şi (4) din prezentul titlu, cu excepţia veniturilor din pensii pentru care cota de contribuţie este de 5,5%.
(5) Baza lunară de calcul pentru contribuţiile prevăzute la alin. (3) şi (4) nu poate fi mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, în vigoare în perioada pentru care se stabilesc contribuţiile sociale individuale obligatorii.
CODUL FISCAL ACTUAL
ART. 138 -
Cotele de contribuţii de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat
Cotele de contribuţii de asigurări sociale sunt următoarele:
a) 26,3% pentru condiţii normale de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia individuală şi 15,8% pentru contribuţia datorată de angajator;
b) 31,3% pentru condiţii deosebite de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia individuală şi 20,8% pentru contribuţia datorată de angajator;
c) 36,3% pentru condiţii speciale de muncă şi pentru alte condiţii de muncă astfel cum sunt prevăzute în Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, din care 10,5% pentru contribuţia individuală şi 25,8% pentru contribuţia datorată de angajator.
MODIFICĂRI POTENŢIALE
Articolul 138
se modifică şi va avea următorul cuprins:
Art. 138: Cotele de contribuţii de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat
(1) Cotele de contribuţii de asigurări sociale datorate pentru activităţile dependente desfăşurate în condiţii deosebite, speciale sau în alte condiţii de muncă sunt următoarele:
a) 4,2% contribuţia datorată de angajator pentru condiţii deosebite de muncă;
b) 8,4% contribuţia datorată de angajator pentru condiţii speciale de muncă şi pentru alte condiţii de muncă astfel cum sunt prevăzute în Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare;
(2) Pentru plătitorii de venituri prevăzuţi la art. 136 alin. (1) lit. b), c) şi d) cota contribuţiei de asigurări sociale este de 21,7%.
CODUL FISCAL ACTUAL:
ART. 66 -
Stabilirea deducerilor personale şi a sumelor fixe
(1) Deducerea personală, precum şi celelalte sume fixe, exprimate în lei, se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(2) Sumele sunt calculate prin rotunjire la 10 lei, în sensul că fracţiunile sub 10 lei se majorează la 10 lei.
MODIFICĂRI POTENŢIALE
Articolul 66 se abrogă.
Ministerul Finanţelor: Creşterea taxelor nu a fost luată în considerare ca scenariu posibil pentru modificarea Codului Fiscal
Ministerul Finanţelor urmăreşte simplificarea şi stimularea investiţiilor prin măsuri fiscale, nicidecum majorarea taxelor şi impozitelor, a spus ieri ministrul Anca Dragu, ca reacţie la apariţia în presă a intenţiei de modificare din nou a Codului fiscal şi a schimbării modului de plată a contribuţiilor de asigurări sociale (sănătate şi pensii). Conform propunerii CAS-ul şi CASS-ul vor fi plătite exclusiv de către angajaţi din salariul brut faţă de acum când contribuţia este împărţită între angajat şi angajator.
„În urma articolelor apărute în presă, Ministerul Finanţelor Publice face următoarele precizări:
Aşa cum am menţionat în nenumărate rânduri, Ministerul Finanţelor Publice nu are în vedere majorări de taxe şi impozite în acest an. Singurele măsuri care au fost şi sunt vizate sunt de simplificare a procedurilor fiscale şi în favoarea activităţii economice.
Am cerut experţilor din minister pe probleme de fiscalitate o analiză internă care să cuprindă mai multe scenarii de calcul pentru simplificarea, debirocratizarea şi crearea unor condiţii mai bune pentru mediul de afaceri.
În acest context, creşterea taxelor nu a fost luată în considerare ca scenariu posibil pentru pachetul de măsuri ce va modifica Codul fiscal. Nu includem măsuri care să creeze poveri fiscale suplimentare pentru niciun tip de contribuabil, persoane juridice, fizice, persoane fizice autorizate sau cele cu activităţi independente“.
Încă de la început, Ministerul Finanţelor a venit în sprijinul contribuabililor şi al mediului de afaceri şi are în vedere să continue această politică până la finalul anului.
Ministerul Finanţelor Publice nu are în vedere o creştere a contribuţiilor sociale obligatorii nici pentru angajat, nici pentru angajator.
Persoanele Fizice Autorizate (PFA), cu activităţi independente sau profesii liberale, nu sunt vizate de vreo măsură de creştere a taxării.
În egală măsură, Ministerul Finanţelor Publice nu a avut niciodată în vedere modificarea costului angajatorilor cu salariile şi nici a salariilor nete.
De asemenea, nu este vizată acordarea vreunei amnistii fiscale. Informaţiile apărute în presă, potrivit cărora averile nejustificate de până la un milion de euro primesc o perioadă de graţie, respectiv până pe 31 martie 2017, nu reflectă o decizie a Ministerului Finanţelor Publice.
Subliniem faptul că nu există un proiect de modificare a Codului fiscal asumat de Ministe“rul Finanţelor Publice care să includă majorări de taxe şi de impozite sau de contribuţii sociale obligatorii.”
Florin Jianu, CNIPMMR: Cerem să ni se comunice cine şi cu ce scop a lucrat acest document şi, de asemenea, cine suportă consecinţele economice ale impactului în rândul investitorilor, angajaţilor şi angajatorilor români
Documentul privind modificarea Codului fiscal dat publicităţii are 99 de pagini, cuprinde modificări multiple şi cu siguranţă a fost lucrat în interiorul Ministerului de Finanţe, apreciază Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România.
Consiliul CNIPMMR cere public să i se comunice cine şi cu ce scop a lucrat acest document şi, de asemenea, cine suportă consecinţele economice ale impactului în rândul investitorilor, angajaţilor şi angajatorilor români, spune Jianu. De asemenea, CNIPMMR este surprins că un document de 99 de pagini a fost redactat doar cu scopul de a crea confuzie în rândul contribuabililor.
Preşedintele CNIPMMR precizează că în cadrul Planului de guvernare al mediului de afaceri 2016-2020, pe care CNIPMMR îl lansează în data de 13 septembrie 2016, se prevede aplicarea Codului fiscal aşa cum acesta este adoptat şi nemodificat pentru 4 ani; reducerea TVA de la 20% la 19%, începând cu 1 ianuarie 2017; eliminarea impozitului pe construcţiile speciale începând cu 1 ianuarie 2017; menţinerea cotei de impozitare pe veniturile la 1% pentru cele care au minimum 2 salariaţi, 2% pentru cele care au un salariat şi 3% pentru cele fără salariaţi; menţinerea impozitării la 1% din venit pentru firmele nou-înfiinţate, cu cel puţin un salariat, constituite pe o durată mai mare de 48 de luni.
Florin Jianu a fost ministru al mediului de afaceri în guvernul Ponta, dar nu a rezistat prea mult.
Calculele experţilor de la Tax & Business Solutions: Cine câştigă şi cine pierde din posibilele modificări ale fiscalităţii
Pentru un angajat care este plătit la nivelul salariului mediu pe economie de 2.681 de lei brut (respectiv 1.890 de lei net), noile măsuri nu ar aduce modificări semnificative ale veniturilor, în calculele experţilor Tax& Business Solutions impactul fiind de -1 leu la venitul net al salariatului plătit, pe contract de muncă, cu salariul mediu pe economie.
În acelaşi timp, noile modificări ar aduce economii de 70 de lei pe lună angajatorilor pentru fiecare angajat plătit la nivelul mediu pe economie.
În cazul unei PFA care desfăşoară o activitate independentă, iar veniturile lunare sunt la nivelul salariului mediu pe economie (echivalentul actual al unui venit net pe PFA de 2.338 de lei), în noul regim de taxare care s-ar putea aproba respectiva PFA ar pierde câte 406 lei în fiecare lună, ca urmare a majorării cotelor de contribuţii.
În schimb, pentru un angajat care primeşte 1.000 de euro net pe lună (4.500 de lei) pe contract de muncă, noile măsuri fiscale ar aduce o majorare a salariului net cu 25 de lei în fiecare lună, în timp ce angajatorul ar face economii lunare în cuantum de 167 de lei pentru fiecare angajat pe care îl plăteşte cu 1.000 de euro net.
Pentru o PFA care are venituri lunare de 1.000 de euro pe lună, pierderea netă lunară în scenariul noului regim de impozitare ar fi de 973 de lei în fiecare lună, adică peste 17% din veniturile pe care le obţine respectiva PFA în regimul actual de taxare.
Ce spun consultanţii fiscali: Măsurile sunt bune pentru bugetul statului, neutre pentru angajaţi şi rele pentru PFA-uri
Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal
„Mi se pare corect ce vrea să facă acest proiect. Propunerile iau în calcul să egalizeze sarcina fiscală pentru toate formele de venit, indiferent de cum se cheamă ele şi după aceea veniturile să fie globalizate, pentru ca cel care obţine venituri să nu plătească nelimitat taxe. Cu alte cuvinte, dacă am 10 forme de venit, să nu plătesc la fiecare taxe fără număr. Se face un calcul global la sfârşit de lună şi se plătesc taxe la un plafon maxim de 5 salarii medii pe economie. Aici se poate discuta dacă impactul bugetar este sau nu este neutru. Important este că, în principal, se doreşte o sarcină fiscală egală pentru toate formele de venit, fie că e PFA, chirie sau salariu. Iar plafonul de taxare de 5 salarii medii mi se pare rezonabil.
Din punctul de vedere al salariatului, noul proiect nu are niciun impact negativ, ci dimpotrivă, ar trebui să aibă un impact pozitiv, pentru că dacă te uiţi pe cotele de impozitare ele se mută de la angajator la angajat, dar în total ele scad. Şi oricum angajatorul plăteşte tot costul salarial şi are în continuare obligaţia să reţină contribuţiile la sursă şi să le plătească.
Costul pentru angajator e acelaşi. Iar dacă angajatorul păstează costul total, venitul net al angajatului ar trebui să crească.
La PFA-uri sarcina fiscală creşte, ceea ce mi se pare corect, pentru că nu sunt unii mai egali decât alţii. Sunt 500.000 de PFA-uri în România, dar câte dintre ele maschează venituri salariale? Eu cred că majoritatea. Sigur, această formă de plată a salariilor prin PFA-uri are riscuri, pentru că în momentul de faţă dacă vine ANAF şi spune că de fapt tu nu eşti independent, ci dependent, pentru că vii la serviciu, rişti să fii nevoit să plăteşti CAS retroactiv pentru 5 ani.
Nu înţeleg de ce nu vrea lumea să se clarifice odată pentru totdeauna situaţia PFA-urilor: hai să nu mai riscăm să ni se ceară banii din urmă, să avem contibuţii egale, o plafonare la cinci salarii medii şi globalizarea veniturilor, pentru că nu e ca şi cum plăteşti pentru fiecare venit nelimitat. Principial, nu văd nimic rău în acest proiect, ci dimpotrivă, el rezolvă o inechitate care a existat mult timp. A fost iniţial moda cu plata salariilor prin microîntreprinderi, apoi au venit PFA-urile şi aşa s-a ajuns în situaţia în care unii plătesc contribuţii sociale în cuantum de 40% şi alţii de numai 16% din venituri“.
Emilian Duca, consultant fiscal, Tax&Business Solutions
„Singura chestiune care poate genera discuţii din acest proiect este modificarea sistemului de contribuţii, a modului de percepere, în sensul că CAS-ul şi CASS-ul- pensiile şi sănătatea se vor datora de către salariaţi, iar celelalte contribuţii rămân datorate de angajator. Asta e restructurarea modului de impunere. Din ce am făcut eu calcule, nu ar reieşi o pierdere pentru salariaţi în contextul în care se aplică acea majorare a fondului de salarii de 21% sau suma fixă, cât e prevăzută în finalul ordonanţei.
Asta e zona cea mai delicată, cea care generează discuţii şi temeri de majorarea impozitului, dar, de fapt, este o reaşezare a sumelor între angajat şi angajator. Perdanţii sunt PFA-urile şi profesiile liberale pentru că le creşte impozitarea. Până acum, cota de contribuţii individuale fiind mai mică şi neplătind cota datorată de angajator, ei plăteau mai puţin decât pentru salariaţi. Practic, se aduce la acelaşi nivel impozitarea pentru PFA şi salariaţi.
În alte ţări nu se regăseşte modelul acesta. În majoritatea statelor europene există această segregare între cele două cote, contribuţii datorate de angajat şi de angajator. În Danemarca nu există contribuţii sociale, deci sunt extreme, dar în general cam pe cârca angajatorului s-a mers în Europa.
Prin majorarea acestor cote nu mai apare tendinţa de a migra spre PFA-uri sau se elimină avantajele migrării de la salariat la PFA sau la grupul de profesii liberale. Au vrut să fie siguri că încasează nişte bani suplimentari pentru bugetul de asigurări sociale tocmai din zona de profesii liberale şi PFA-uri.
Venitul net al salariatului nu suferă nicio modificare în măsura în care angajatorul îi face acea majorare a salariului brut. Însă modalitatea de evitare a acestui sistem este destul de lejeră: încetează contractul de muncă şi face un nou contract de muncă prin care îi dă un salariu mai mic. E o soluţie imorală, dar se poate aplica, nu văd niciun impediment să le spună „ok, nu vrei să facem un nou contract, eu dau toţi angajaţii afară şi angajez din nou”. În general, la firmele mici merge treaba asta, la cei mai mari e puţin mai dificil.
Salarille angajaţilor se majorează prin efectul legii. 21% este majorarea salariului brut şi probabil că 95 – 99% din totalul angajaţilor din economie se încadrează în acest interval. Cresc salariile brute, dar practic costurile salariale ale angajatorilor se diminuează.
Noul proiect este rău pentru PFA-uri, neutru pentru salariaţi şi bine pentru bugetul de asigurări sociale, acesta e verdictul. Dacă e rău pentru PFA-uri, e bine pentru bugetul de asigurări sociale de stat. Mă aştept să crească iarăşi sumele plătite la negru. În momentul în care nu mai ai opţiuni de a evita plata taxelor, te întorci la opţiunea cea mai păguboasă pentru stat“.
Adrian Benţa, consultant fiscal, Benţa Consult
„Consider această procedură de anunţare a unor taxe majorate cu câteva luni înainte de sfârşitul anului uzuală, din perspectiva procedurilor din ultimii ani. Aruncăm în piaţă nişte creşteri uriaşe de taxe, după care către Codul fiscal, când se ajunge la proiectul final le lăsăm mai mici, sunt mai uşor de suportat faţă de cele mari. Este o procedură cu care eram obişnuit de câţiva ani.
În mod evident, contextul economic de astăzi ne obligă la majorări de taxe, aici vă reamintesc că noi creştem pe un consum produs în alte state, pe importuri. Astfel, creşterea economică este de fapt o creştere a datoriilor.
În altă ordine de idei, este şi altă creştere economică, şi prin reducerea de taxe succesivă, prin reducerea cheltuielilor bugetare din activitatea curentă, mă refer la cheltuielile de personal, s-a ajuns că la sfârşitul trimestrului doi, la sfârşitul lui iunie, avem deficit bugetar, avem un deficit al balanţei de cont curent de circa
4,5 mld. euro, iar problema este că se accentuează deficitul, noi mergem spre o supraîndatorare, iar bugetele de pensii şi asigurări sociale sunt în total deficit.
Este evident că trebuie să găseşti bani ca să le acoperi şi atunci de unde îi găseşti? Este evident că îi găseşti de la toţi cei care păltesc: salariaţi, angajatori care plătesc pentru salariaţii lor, plătesc persoanele fizice autorizate, cei care desfăşoară o activitate independentă şi atunci avem o creştere a impozitării persoanei fizice, această tendinţă se păstrează în ultimii ani de impozitare a persoanei fizice cu respectivele dări, şi vedeţi că pentru sănătate creşte de la 5,5% la 8,9% pensia individuală va deveni numai la salariat de la 10,5% la 21,7%, procente importante.
Astfel, s-a decis să ne supunem pe salariaţi, în acest moment spunem că majorăm, obligăm angajatorii să majoreze salariile cu circa 21%, astfel încât crescând salariul brut să rămână în acelaşi salariu net, cu taxe majorate.
Problema salariaţilor, de asta se agită şi sindicatele, este că nu poţi să modifici prin Codul fiscal şi Codul muncii sau contractul de muncă. Toată lumea serioasă se aşteaptă că vor scoate din Codul fiscal obligaţia majorării salariului, însă de fapt vor rămâne cu taxe majorate.
Este clar că trebuie găsite noi surse de finanţare. Ministerul Finanţelor se duce iar în zona de impozitare a celor care deja plătesc fără să pună la plată şi pe cei care realizează consumuri mari de profituri în România, mă refer la multinaţionale care zboară profitul din ţară.
Nu s-au gândit la aceste modificări de la 1 ianuarie, pentru că din punctul meu de vedere, noi am avut o falsă relaxare fiscală, la sfârşitul anului excendenul bugetar nu a fost unul real, ci a fost pe omorârea investiţiilor publice, iar în acest moment bruma de capital s-a terminat si acum trebuie să găseşti neapărat surse de finanţare, dacă vrei să respecţi deficitul de 3% din comunitatea europeană.
Salariaţii vor fi afectaţi de modificări, mă aştept să fie creşteri de taxe, nu foarte mari, având în vedere că au crescut cheltuielile publice fără să crească productivitatea muncii.
Acestea sunt de fapt majorări de taxe şi impozite, contează denumirea banilor pe care îi iei de la cetăţeni? Nu contează denumirea, ci valoarea de plată, fie că îi spui taxă, fie că îi spui contribuţie, tot este o sursă de finanţare.
Legat de fezabilitatea intrării în vigoare a proiectului, acesta putea să intre încă de la 1 ianuarie, însă din experienţele de schimbare de guvern din 2012 s-a hotărât să se mute prin ordonanţă la mijlocul anului. Nu este nimic neobişnuit ca la mijlocul unei perioade să pui o ordonanţă, să modifici Codul fiscal, nu este normal, dar e practică pământească.
Modificările au fost necesare pentru că bugetele de pensii şi bugetele de asigurări de sănătate sunt cu deficite foarte mari. Dacă mergem pe legea pensiilor de anul trecut, avem un deficit acoperit de la bugetul de stat de circa 30%“