Starea de sănătate a celor mai „bătrâni” candidaţi pentru Casa Albă. Dacă Hillary Clinton se confruntă cu pneumonie şi e puţin epuizată, Donald Trump este supraponderal

Autor: Greta Bogdan 17.09.2016
Dacă ceilalţi preşedinţi, începând de la Bill Clinton şi Obama, au obţinut aceste funcţii între 40 şi 50 de ani, acum Trump are 70 de ani, iar dacă va câştiga alegerile va fi cel mai bătrân preşedinte al SUA, după Ronald Reagan, care a devenit titularul de la Casa Albă la 69 de ani. De cealaltă parte, Hillary Clinton va fi al doilea cel mai bătrân preşedinte, dacă va fi aleasă, având deja 68 de ani, a scris Jeremy Shapiro, fost funcţionar în departamentul de stat al SUA şi director de cercetare pentru relaţii externe, în cadrul Consiliului European, pentru Financial Times.
 
Campania pentru alegerile prezidenţiale ce vor avea loc anul acesta în SUA continuă să surprindă, dar şi să creeze confuzie. Ultima turnură a scos la iveală că, după luni întregi în care zvonurile despre starea ei de sănătate au fost infirmate, Hillary Clinton se luptă, totuşi, cu pneumonia.
 
Candidata a trebuit să părăsească  ceremonia dedicată victimelor de la 11/09 după ce i s-a făcut rău, iar ulterior şi-a anulat o campanie de două zile pe care ar fi trebuit să o susţină în California.
 
Toată această poveste nu se rezumă doar la faptul că Hillary Clinton s-a îmbolnăvit sau că a pierdut câteva zile de campanie înaintea alegerilor. Donald Trump şi aliaţii săi au trimis diverse informări către presă prin care spuneau despre Hillary Clinton că este „fragilă” şi „înşelătoare”. Cu toate astea, candidatul republican ia medicamente pentru scăderea nivelului colesterolului şi este supraponderal, conform buletinului medical oferit cotidianului The Washington Post, care atestă "sănătatea fizică excelentă" a politicianului.
 
SUA are un istoric plin cu poveştile candidaţilor la preşedinţie, care au încercat într-un fel sau altul să mascheze o serie de adevăruri despre ei. Gafa lui Mitt Romney, din timpul alegerilor electorale din 2012, şi anume declaraţia sa prin care spunea că 47% din populaţia americană stă „în cârca” guvernului, l-a pus într-o lumină proastă, subliniind faptul că este un guvernant bogat şi nepăsător.
 
În 1999,  Al Gore a fost întrebat de către un jurnalist ce va schimba şi ce va aduce nou dacă va ieşi preşedinte. El a răspuns: „În timpul serviciului meu la Congresul Statelor Unite, am avut iniţiativa de-a crea internetul. Am avut iniţiativa de a demara o întreagă serie de iniţiative care s-au dovedit a fi importante pentru creşterea economică a ţării, de protecţie a mediului şi  de îmbunătăţire a sistemului nostru educaţional”. Declaraţia sa din care a rezultat că el a fost „creatorul" internetului a stârnit diverse controverse, atât în media, cât şi în rândul electoratului.
 
Prin urmare, este destul de uşor de prezis faptul că întrebările despre integritatea şi curajul lui Hillary Clinton vor continua să ţină zile la rând prima pagină a ziarelor din SUA.
 
Aruncând o privire peste toate aceste „poveşti”, cât de mult ar trebui să conteze problemele de sănătate ale lui Hillary Clinton? - se întreabă Shapiro.  Desigur, este un subiect de îngrijorare. De-a lungul timpului,  candidaţii la preşedinţie au îndreptat publicul către această direcţie. Ani la rând, majoritatea americanilor nu au avut habar de faptul că Franklin Roosvelt a fost imobilizat într-un scaun cu rotile. Nu au ştiut niciodată că John F. Kennedy a luat cantităţi mari de medicamente pentru durere şi stimulenţi pentru varietatea sa de stări prin care trecea. Însă, cu toate informaţiile medicale din lume, votanţii au continuat să îşi aleagă un preşedinte care se afla sub un nor de incertitudine cu privire la starea sa sănătate.
 
Această teorie este valabilă în special anul acesta. Una dintre multele ironii ale campaniei din 2016 este aceea că, într-o cultură „obsedată” de tinereţe, poporul american a crezut de cuviinţă că trebuie să nominalizeze doi candidaţi care sunt foarte bătrâni în raport cu standardele recente.
 
Hillary Clinton are 68 de ani, iar Donald Trump, la 70 de ani, ar fi cea mai în vârstă persoană care ar deveni preşedinte. Instrumentele medicinei moderne arată că Hillary Clinton va ajunge până la vârsta de 87 de ani, iar Trump va atinge pragul de 85 de ani. Însă acestea sunt doar nişte medii, iar lucrurile pot lua brusc o altă turnură, mai ales în cazul persoanelor cu astfel de vârste.
 
„Hillary Clinton, atunci când am lucrat în subordinea departamentului său de stat, a stabilit un intens ritm de lucru, care i-a obosit pe mulţi dintre colegii săi mai tineri. Pe măsură ce a înaintat în vârstă, probabil că va trebui să încetinească acest ritm, însă asta o să însemne că îşi va petrece oricum mai mult timp la lucru decât Ronald Reagan sau George W Bush, care erau cunoscuţi pentru orele puţine petrecute la serviciu”, a spus Jeremy Shapiro.
 
Acestea fiind spuse, problema sănătăţii este de natură să mobilizeze colectivul electoral şi să-l influenţeze asupra unei decizii pe care trebuie să o ia în 2016. Cu siguranţă, se pare că  acela care atrage cel mai puţin atenţia s-ar putea să câştige. Câteva zile de convalescenţă pentru Hillary Clinton îi pot oferi lui Donald Trump spaţiul de care are nevoie pentru a genera o nouă „avalanşă” media.