Marea Moartă a Transilvaniei sau cum s-a construit afacerea care atrage 80% din turişii care ajung în Sovata

În Sovata, oraş cu aproximativ 15.000 de locuitori, sosesc anual circa 65.000 de turişti, potrivit datelor Organizaţiei Patronale a Turismului Balnear, iar majoritatea aleg să viziteze Lacul Ursu, cel mai mare lac sărat helioterm din Europa. Fenomenul de heliotermie se explică prin existenţa peliculei de apă dulce la suprafaţa lacului, care acţionează ca izolator termic pentru apa sărata încălzită de razele solare. Astfel, apa lacului aflată la adâncimea de până la 20 de metri poate atinge temperatura de 50-60 de grade Celsius la începutul sezonului, răcindu-se treptat până la 25-30 de grade la finele verii.

Dincolo de Lacul Ursu, o altă “curiozitate” care pune Sovata pe radarul turiştilor este faptul că deşi oraşul este aşezat pe un masiv de sare, nu este lipsit de vegetaţia foioasă, pădurile din incinta staţiunii creeând o ambianţă plăcută.

Cu aceste particulariţăţi, Sovata era o destinaţie foarte populară înainte de Revoluţia din ’89, regimul de trimiteri pe bază sindicală fiind reţeta pe care s-a bazat succesul staţiunii.

“După 1990 am rămas cu acele capacităţi de care dispuneam şi înante dar fără să avem un sistem naţional de trimiteri. Nu doar Sovata, ci toate staţiunile balneare. Ni s-a dat drumul ca la un copil de 1-2 ani în desert”, spune Fülöp-Nagy János, directorul general al Balneocliamerica, entitate care are trei hoteluri în Sovata. “Acţionariatul Balneocliamerica este compus de 97% de lanţul hotelier Danubius. Lanţul hotelier este deţinut de concernul CP Holdings cu sediul la Londra”, a completat Fülöp

Anul trecut, compania a avut un rulaj de 37 milioane de lei şi un profit de 7,4 milioane de lei. Numărul de angajaţi din cele trei hoteluri este de circa 280, iar reprezentanţii susţin că până la finele anului 2016 vor sosi aproximativ 46.000 de turişti, adică circa 80% din întrega masa de turişti care vizitează Sovata.

Apă sarată şi proprietăţile ei benefice pentru organism sunt cunoscute încă din antichitate şi nu este de mirare că astăzi gustul sărat al Sovatei poate fi dulce pentru unele afaceri.

Baza materială de care dispune Sovata, care la momentul Revoluţiei era sănătoasă şi bună, s-a stricat până în anul 2000 din cauză că staţiunile balneare au rămas un fel de firmă fără stăpân, nu mai exista interes în ceea ce priveşte trimiterile către staţiuni.

“A trebuit să găsim metodele să supravieţuim în economia capitalistă”, mai spune Fülöp, care este şi vicepreşedintele Organizaţiei Patronale a Turismului Balnear din România.

În anul 2000, ministrul pentru privatizare Ovidiu Muşetescu era adeptul unei formule de privatizare prin vânzarea pachetului de acţiuni întrucât formula practicată anterior, cea de vânzarea de active s-a dovedit pe litoral a fi o metodă de privatizare nesănătoasă, mai spune Fülöp.

Danubius Hotels Group, care a investit 8 mil. euro în hotelul Sovata în 2003, este cel mai mare prestator de servicii balnear din Europa Centrală, deţinând un portofoliu de 56 hoteluri locate în Ungaria, Marea Britanie, Cehia, Slovacia şi România. Grupul susţine că în perioada 2003-2014 a investit circa 21 milioane de euro în România.

“În prezent, 80% din clienţii complexului Danubius din Sovata (care include cele 3 hoteluri) sunt turişti români, circa 12% sunt turişti din Republica Moldova, iar restul sunt din Ungaria, Israel, Germania, Olanda.

“Înainte era o isterie, să vină străinii. Eu sunt mulţumit cu românii. Nu ştiu cu ce am fi noi mai fericiţi dacă ar veni turiştii străini. Important e să fie turişti. Vă spun din experienţă: cei mai buni turişti sunt turiştii români”, mai spune Fülöp.