Povestea unei reviste de cultură/ de Stelian Ţurlea

Autor: Stelian Turlea 23.09.2016

Spritul critic în acţiune:

Observator cultural 4x4

Volum coordonat de un cristian

Casa de pariuri literare

Apărut pe 29 februarie 2000, Observatorul cultural reprezintă, alături de Dilema veche şi Ziarul de duminică, o bornă a publicisticii culturale româneşti. Volumul este o istorie subiectivă a revistei, realizată de echipa redacţională a anului 2015, care include editoriale, extrase din diferite interviuri şi articole, palmaresul premiilor anuale şi o galerie foto. Semnează: Carmen Muşat, Ovidiu Şimonca, Doina Ioanid, Iulia Popovici, Alina Purcaru, Adina Diniţoiu, Silvia Dumitrache, Cezar Gheorghe, Bianca Burţa-Cernat, Maria Vlădulescu, Petre Apostol, Mirela Vişan, Alina Ciulacu, Ana-Maria Al-Ghafri, Niculae Zăpuc, Mihai Fulger, Ovidiu Drăghia, un cristian.

 

Tudor Ganea

Cazemata

Editura Polirom

Tudor Ganea este arhitect născut în 1983. Acesta este romanul său de debut, despre care editorii scriu: „Mohorâtă, ameninţătoare, asemenea unui monstru preistoric, vechea cazemată germană stă încă in picioare pe faleză. Un tânăr marginal ce-şi duce veacul prin tunelele despre care se spune că o leagă de mare e găsit fără viaţă pe cupola ei, cu trupul brăzdat de tăieturi. Trei muncitori de pe şantierul unui bloc ce urmează să fie înălţat peste cazemată dispar fără urmă unul după altul. Inspectorul Adamescu este infiltrat in zonă pentru a ancheta sub acoperire straniile evenimente. Sub pojghiţa realităţii mizere a unui mic cartier de la malul mării, tânărul poliţist descoperă o lume fabuloasă.”

 

Gustavo Dessal

Operaţiunea Afrodita

şi alte povestiri

Editura RAO

Traducere din limba spaniolă de Tudora Şandru-Mehedinţi şi Cornelia Rădulescu. Prefaţă de Ion Vianu (care spune că autorul este „povestitorul prin excelenţă”, iar fiecare povestire a volumului e „o dramă în sine”). „Volumul conţine un număr de   douăzeci de povestiri, selectate din trei volume ale autorului: „Operaţiunea Afrodita”, „Ci ne izbăveşte de bine” şi „Prea mult roşu”. Răspândiţi pe mai multe scene şi în mai multe locuri, protagoniştii acestei colecţii de povestiri sunt legaţi de firul călăuzitor al singurătăţii şi al dezrădăcinării fiinţei umane. Gustavo Dessal creează o atmosferă în continuă schimbare, locuită de fiinţe care ne surprind prin întorsătura neaşteptată pe care o iau destinele lor şi reuşeşte să-şi atragă cititorul prin toate aceste răsturnări de situaţie, care se ivesc din absurda nesăbuinţă a existenţei.” (editorii)

 

Bogdan Hrib, Răzvan Dolea

Blestemul manuscrisului

Seria Stelian Munteanu, volumul II

Editura Tritonic

Ediţia a treia. Un manuscris care să nu poată fi citit niciodată, în care se vorbeşte de întemeierea unei ţări. Alternând episoadele din trecut, Stelian Munteanu împreuna cu politia română, franceză si germană încearcă să dea de urma ultimei copii a manuscrisului. Pierdut în 1945 lângă Budapesta în ultimul contraatac al Diviziei 2 Panzer Das Reich, readus la Bucureşti şi ascuns la o secţie a Comitetului Central, furat din nou din BCU în zilele Revoluţiei, ajunge, după ambuscade şi urmăriri la Palatul Cotroceni cu ocazia unei recepţii în cinstea miniştrilor apărării din ţările NATO. Fireşte, se pregăteşte şi un atentat...

 

Alex Văsieş

Instalaţia

Editura Cartea românească

Născut în 1993, la Bistriţa,  Alex Văsieş a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi a debutat în 2012 cu un volum de poezie publicat de Casa de pariuri literare. „Dacă poeţii minimalişti din ultimii ani încearcă adesea să trişeze subtil decupând din real aspectele lui violente (i.e. maximale), Alex Văsieş riscă prin pariul total pe placiditate. Nu e vorba însă doar de o înregistrare cu intensitate scăzută a datelor realului şi a dinamicii «deplasărilor atomice», ci de un mult mai subtil proces de asceză: un ghid fără emfază de How to disappear completely în spatele texturii realului.” (Alex Goldiş)

 

Carmen-Maria Mecu

Mintea care povesteşte.

Scheme de cititor, scheme de autor

Muzeul Naţional al Literaturii Române

Volumul aduce în atenţia publicului un studiu bazat pe folosirea şi exploatarea unei scheme „de cititor”, pe căutarea şi folosirea în critica literară şi în interpretarea de text a unor matrici generatoare de text narativ (proces al scrierii în care este implicat şi cititorul). Autoarea structurează cartea în cinci părţi, prima dintre acestea fiind una teoretică şi conţinând o bibliografie specifică impresionantă şi adusă la zi, în timp ce celelalte patru capitole sunt studii de caz, modalităţi de aplicare a noţiunilor prezentate în prima parte.