VIDEO ZF Live. Alexandra Corolea, purtător de cuvânt al Uber pentru zona Balcani: Ne vom extinde în al treilea oraş din România şi vom lansa serviciul pentru companii

Autori: Greta Bogdan , Ioana Nita 28.09.2016

Compania americană Uber, care le pune la dispoziţie utiliza­torilor de smartphone-uri un ser­viciu de transport alternativ taxiurilor, are în plan să îşi extindă prezenţa pe plan local, urmând să lanseze serviciul şi în al treilea oraş din ţară - Timişoara, Braşov sau Iaşi - până la finalul anului.

Totodată Uber va ataca anul acesta şi segmentul corporate din România prin introducerea unui serviciu dedicat com­paniilor.  Compania americană a intrat pe piaţa locală în februarie 2015, iar în august anul acesta a lansat serviciul şi în Cluj-Napoca, aplicaţia mobilă având în prezent circa 110.000 de utilizatori, potrivit lui Alexandra Corolea, purtător de cuvânt al Uber pentru zona Balcani, invitată la ZF Live.

„Am făcut o cercetare şi am aflat că unul din patru utilizatori ai Uber spun că de când a intrat serviciul în Bucureşti au renunţat la maşina personală, mai ales în situaţiile în care trebuie să ajungă în locuri unde parcarea este limitată.“ Conform studiilor Uber, cheltuielile unui utilizator al serviciului de „ride-sharing“ ar fi cu 30% mai mici în decursul unui an decât dacă ar folosi maşina personală pentru care ar plăti carburanţi, taxe, costuri de parcare şi de întreţinere.

„Uber le oferă posibilitatea şoferilor de a face bani cu propria maşină. La Uber nu există noţiunea de program sau de ţinte, fiecare alege să facă asta când vrea şi când poate“, a spus Alexandra Corolea.

Pentru a ajunge însă la venituri sub­stan­ţiale, care să depăşească cheltuielile, şoferii care aleg să fie parteneri ai Uber trebuie să fie activi mai mult decât câteva ore pe zi, sau să trateze activitatea prin Uber ca pe un job full-time. Potrivit informaţiilor ZF, sunt peste 1.000 de şoferi parteneri ai Uber în România, dar nu toţi sunt la fel de activi.

Uber nu a comunicat niciodată numărul total al şoferilor parteneri din România înregistraţi în aplicaţie, reprezentanţii locali susţinând că este mai relevant este numărul celor care se află online într-un anumit moment, când există o cerere mai mare pentru maşini.

„În Bucureşti există zile în care avem zeci de şoferi online şi zile în care avem câteva sute, însă pentru noi este foarte important ca o maşină să ajungă rapid la pasageri“.

Dacă până acum un bucureştean aştepta în medie 12 minute după ce făcea o comandă prin aplicaţia Uber, în prezent timpul de aşteptare s-a redus la patru minute. „Avem în plan să scădem timpul şi mai mult, la aproximativ două - trei minute“.

Compania a redus recent tariful în Bucureşti la 1,3 lei/km ca urmare a intensificării competiţiei. Luna trecută start-up-ul estonian Taxify şi-a lansat serviciul de „ride-sharing“ şi pe piaţa locală. Costul unei curse Uber se compune din tariful pe distanţa parcursă şi tariful aferent duratei cursei. Astfel, în cazul serviciului uberX, tariful este de 1,3 lei/km la care se adaugă 0,22 lei/minut, iar în cazul unei călătorii cu o maşină uberSelect acesta porneşte de la 1,65 lei/km şi 0,28 lei/minut. În Cluj-Napoca, tariful pe kilometru este de 1,7 lei.

Tarifele practicate de Uber variază şi în funcţie de numărul de maşini disponibile într-o anumită zonă, în raport cu cererea din acel loc. Astfel, în cazul în care cererea este mare, iar numărul de şoferi disponibili nu este suficient, Uber aplică un tarif dinamic.

„Preţul dinamic funcţionează astfel: de exemplu într-o anumită zonă există o cerere foarte mare, însă nu sunt suficiente maşini acolo. Preţul poate să crească de 1,2 ori, de 1,5 ori sau chiar de trei ori, iar şoferii sunt notificaţi să intre în aplicaţie şi să meargă în acea zonă“, a explicat Alexandra Corolea.

Cel mai des, utilizatorii serviciului solicită companiei o mai bună transparenţă privind suma finală pe care trebuie să o achite. În prezent, Uber lucrează la o modalitate prin care să afişeze această sumă, fără ca oamenii să-şi mai facă singuri calculul privind costul final al cursei. „La Uber nu există noţiunea de şofer sau utilizator anonim“.

“Un şofer Uber full-time poate ajunge şi la venituri de 1.000 euro/lună“

În ceea ce priveşte siguranţa persoanelor care aleg să folosească serviciul Uber, Alexandra Corolea spune că la fiecare autentificare în aplicaţie, şoferii trebuie să îşi facă o fotografie de tip “selfie“, prin care să îşi confirme identitatea. Un şofer devine partener al Uber după ce trece de proba interviului, iar maşina sa îndeplineşte cerinţele impuse de companie şi nu este mai veche de 15 ani. „Ne-am dori ca toţi şoferii pe care îi vedem dimineaţa singuri în maşină să devină parteneri ai Uber“.

Printre lucrurile care îi atrag pe şoferi să se înscrie în acest serviciu sunt flexibilitatea programului şi venitul în plus. „Există bonusuri săptămânale, bonusuri pentru numărul de curse dintr-o anumită săptămână sau numărul de curse acceptate“.

Potrivit Alexandrei Corolea, un şofer partener care lucrează pentru acest serviciu full time poate ajunge şi la 1.000 euro, venituri într-o lună.

„20% dintre şoferii care fac curse cu Uber nu au alte surse de venit şi folosesc serviciul ca pe o tranziţie către un job stabil, iar 36% sunt antreprenori sau liber profesionişti. În funcţie de cât stau, acei oameni reuşesc să câştige un venit mai mult decât decent din asta“.

Uber are cele mai mari profituri pe pieţe precum Franţa sau Polonia, unde numărul utilizatorilor este de ordinul sutelor de mii. Compania şi-a propus să se relanseze în Ungaria şi Bulgaria, acolo unde a mai fost prezent, însă din diferite motive şi-a întrerupt activitatea.

Uber are de asemenea în plan să atace şi segmentul coprorate de pe piaţa locală, urmând să lanseze şi serviciul numit „Uber Business“ dedicat companiilor. Astfel, firmele vor putea utiliza serviciile Uber pentru transportul angajaţiilor. În prezent, utilizatorii Uber pot doar să îşi separe cursele realizate în interes de serviciu de cele personale prin intermediul profilului de „business“ 

Uber România are în prezent 10 angajaţi, Alexandra Corolea fiind unul dintre cei trei parteneri care au fondat echipa la nivel local.