Criza Deutsche Bank se transformă în circ. Yigit Bulut, consilier al preşedintelui Tayyip Erdogan: "N-aţi fi fericiţi să facem din cea mai mare bancă germană o bancă turcească?"

Pe măsură ce cresc presiunile ca statul german să intervină pentru salvarea Deutsche Bank, criza spre care se îndreaptă cea mai mare bancă germană se transformă într-un circ internaţional.

Un consilier de top al preşedintelui Turciei Recep Tayyip Erdogan, Yigit Bulut, a aruncat pe Twitter ideea ca Turcia să ia în considerare ca un nou fond de investiţii suveran sau un un grup de bănci controlate de stat să cumpere compania nemţească. Deutsche Bank ar trebui transformată într-o bancă turcească, a sugerat el.

„De ceva timp tot spun la TV că afaceri chiar foarte bune din UE vor avea probleme şi că trebuie să fim pregătiţi să cumpărăm participaţii care să ne ofere controlul. N-aţi fi fericiţi să facem din cea mai mare bancă germană o bancă turcească?“, a scris Bulut.

Turcia şi sistemul bancar turcesc nu sunt nici pe departe o forţă financiară. Capitalizarea de piaţă a băncilor listate din Turcia este cu puţin peste 49 de miliarde de dolari, cam cât cea a producătorului auto american General Motors, şi la jumătatea nivelului la care era în 2013. Capitalizarea Deutsche este de 17 miliarde de dolari. Activele sistemului bancar turcesc se situau la 836 miliarde dolari în iunie, în timp ce Deutsche avea la sfârşitul anului trecut active de 1.630 miliarde de dolari. Comentariile lui Bulut vin după ce Moody’s a retrogradat ratingul suveran al Turciei în categoria “junk”. Erdogan şi guvernul său încearcă să dea Turciei, cel puţin în ochii publicului său, imaginea unei ţări trădate şi atacate de forţe străine. Maniera tot mai autoritară cu care Erdogan îşi conduce ţara îndepărtează Turcia de UE.

În UE, preşedintele Băncii Centrale Europene s-a văzut nevoit să clarifice că nu politica de dobânzi extrem de mici a instituţiei sale este de vină pentru problemele Deutsche Bank. Intervenţia a fost făcută după ce Michael Kemmer, şeful asociaţiei bancare germane BdB, a spus la postul de radio Deutschlandfunk că politicile BCE sunt în parte cauza actualelor probleme ale Deutsche Bank şi Commerzbank.

„Dacă o bancă reprezintă o ameninţare sistemică pentru zona euro, aceasta nu poate fi din cauza dobânzilor reduse – are de-a face cu alte motive“, a spus Draghi.

Şi guvernul german s-a văzut nevoit să nege zvonurile că se pregăteşte să salveze Deutsche Bank. „Berlinul nu pregăteşte un plan de salvare şi nu există motive pentru astfel de speculaţii“, a declarat Martin Jaeger, un purtător de cuvânt al ministerului german de finanţe, citat de EUobserver.

Christine Lagarde, şefa Fondului Monetar Internaţional, a încercat să calmeze situaţia declarând pentru CNBC că „nu văd acea instituţie ca fiind în stadiul în care este absolută nevoie de intervenţia statului“.

FMI a descris în iunie Deutsche ca fiind „cel mai important contributor la riscurile sistemice” din sectorul financiar deoarece colapsul său ar putea avea aceleaşi efecte devastatoare ca prăbuşirea băncii americane de investiţii Lehman Brothers în 2008.

Norman Lamont, un fost ministru de finanţe al Marii Britanii, nu ţine deloc să calmeze pieţele şi spune, pentru revista The Times, că „cea mai mare ameninţare pentru Europa este o criză bancară. Băncile italiene sunt într-o situaţie foarte gravă. Cred că şi băncile germane sunt probabil într-o situaţie foarte gravă”.

Tidjane Thiam, CEO-ul băncii elveţiene Credit Suisse, a afirmat pentru Bloomberg că băncile din UE sunt într-o „situaţie foarte fragilă” şi că mai multe bănci mari nu pot fi recomandate pentru investiţii.

Axel Weber, preşedintele UBS, tot o bancă elveţiană, a încercat să atenueze îngrjorările spunând că „sistemul este mult mai stabil acum. Cred că băncile sunt acum mult mai departe de nivelul la care erau în 2007 şi 2008”. Weber a fost preşedintele băncii centrale germane.

Autoritatea Bancară Europeană a sugerat că este deschisă la ideea folosirii fondurilor publice pentru curăţarea băncilor de active toxice. „Cred că autorităţile ar trebui să ia în considerare atunci când procesul nu decurge suficient de rapid că ajutoarele de stat pot fi parte din ingredientele accelerarii procesului”, a spus Andrea Enria, preşedintele Autorităţii. 

Mai mulţi analişti intervievaţi de CNBC spun că prăbuşirea  Deutsche Bank ar putea fi stopată doar printr-o intervenţie masivă din partea guvernului.

În Germania, Hans Michelbach, parlamentar german din partea partidului cancelarului Angela Merkel (CDU) a explicat că „ar fi inimaginabil” ca banii contribuabililor să fie folosiţi pentru plata amenzilor la care ar fi obligată Deutsche în SUA deoarece opinia publică s-ar scandaliza. Banca riscă să plătească autorităţilor  americane amenzi de mai multe miliarde de dolari din cauza unor nereguli în vânzarea unor credite ipotecare în anii de dinaintea marii crize.

Sahra Wagenknecht, parlamentar din partea partidului de stânga Die Linke a spus că Deutsche este „o bombă cu ceas care deja ticăie în poala plătitorului de taxe“.