Transportul viitorului care ar putea transforma profund economia lumii. „Am putea asemăna această experienţă cu teleportarea reală, ceea ce ar fi minunat“

Autor: Georgiana Călin 30.09.2016

Iritat de costul mare - circa 68 de miliarde de dolari – pe care îl presupunea proiectul feroviar de mare viteză din California, în 2013 Elon Musk a propus o alternativă, pe care a numit-o Hyperloop: capsule ce levitează şi se deplasează prin tuburi aproape vidate, la o viteză apropiată de cea a sunetului. După calculele sale, o cursă Hyperloop de la Los Angeles la San Francisco ar dura doar 36 de minute şi ar costa de 10 ori mai puţin. „Am putea asemăna această experienţă cu teleportarea reală, ceea ce ar fi minunat“, a declarat Musk, spunând că Hyperloop este „singura opţiune pentru o călătorie superrapidă“.

Iar reacţiile la spusele lui Musk au împânzit internetul. Susţinătorii au argumentat că rutele hyperloop ar putea transforma economia într-un mod care nu s-a mai văzut de la inventarea traficului aerian, transformând oraşe îndepărtate în staţii pe harta hypeloop. Alţii au considerat ideea doar un scenariu SF. Oricum, Musk a declarat că e prea ocupat cu SpaceX şi Tesla pentru a construi acest nou proiect şi făcut o invitaţie către oricine ar fi suficient de ambiţios să încerce. 

Astăzi, două startup-uri - Hyperloop One şi Hyperloop Transport Technologies - se întrec pentru a pune în aplicare acest proiect. Folosesc sute de ingineri şi au strâns milioane de la fonduri de capital de risc, s-au întâlnit cu liderii mondiali, au semnat acorduri cu naţiunile suverane şi au făcut parteneriate cu firme de inginerie la nivel mondial. Deşi ei afirmă că totul merge ca pe roate, se pare că nu totul se desfăşoară conform aşteptărilor. Într-o dimineaţă călduroasă de mai, cei de la Hyperloop One au invitat un convoi de jurnalişti, investitori şi demnitari pentru a vizita fabrica lor principală, aflată la o oră de mers din Las Vegas în deşertul Nevada. Evenimentul avea atmosfera clasică a unui concert rock – cu muzica urlând în difuzoare, cu ecrane luminoase afişând logoul companiei, recent rebranduit – însă scopul publicului era altul: de a vedea un test al sistemului de propulsie care ar alimenta designul hyperloop al companiei.

Pe scenă, Shervin Pishar, un tip brunet cu zâmbet larg, cofondatorul şi preşedintele executiv al companiei, salută publicul; în acest timp este înconjurat de partenerii de la ARUP AEOM, un gigant în domeniul ingineriei, şi arhitectul Bjarke Ingels. Însă, în spatele scenei totul fierbea: generatoarele pentru teste cedaseră cu câteva minute înainte. 

Citiţi continuarea pe www.bmag.ro