Inflaţia scade în loc să crească, ceea ce înseamnă că dobânzile la lei vor rămâne jos pentru mai multă vreme

Autor: Iulian Anghel 12.10.2016
Inflaţia negativă îndepărtează perspectiva ca BNR să majoreze dobânda de politică monetară, lucru ce ar scumpi creditele în lei.
 
Inflaţia a fost în septembrie de minus 0,6%, în ritm anual, în scădere de la minus 0,2%, valoare înregistrată în august. Prin urmare nu vom vedea în lunile ce vin o modificare de politică monetară cu scopul restrângerii creditării care să tempereze consumul, lucru confirmat de altfel, luni, de vice­guver­natorul Liviu Voi­nea, aflat la Washin­gton: „Nu este o nevoie imediată pentru o politică monetară mai dură”.
 
INS a confirmat ieri scăderea inflaţiei, în vreme ce cei mai mulţi economişti se aşteaptau ca ea să crească odată cu epuizarea efectului de bază al reducerii TVA la alimente din iunie 2015. Însă BNR pune inflaţia negativă care persistă pe seama efectelor tranzitorii ale reducerii cotei standard a TVA de la 24 la 20% de la 1 ianuarie 2016, măsură în absenţa căreia crede că inflaţia ar fi fost cu semnul plus – 1,2% în august, faţă de un minus 0,2% înregistrat în realitate în ultima lună a verii. Consideraţiile de mai sus ale BNR erau făcute la 30 septembrie, dar iată că inflaţia, în loc să crească, scade în continuare – minus 0,6% în septembrie faţă de 0,2% în august. De ce?
 
Ar fi vorba despre volatilitatea preţurilor produselor alimentare, cred analiştii ING Bank: „Inflaţia a fost şi sub estimările pieţei (-0,2%) şi ale noastre (-0,1%), diferenţa faţă de cifra noastră venind mai ales din preţul alimentelor (în special legume şi fructe proaspete). Acestea din urma au fost mai volatile decât de obicei, după ce în lunile trecute ne-au surprins în sus. Inflaţia CORE (care se calculează pe baza indicelui preţurilor de consum din care sunt excluse preţurile administrate şi cele cu o volatilitate ridicată – n. red.) a urcat foarte uşor, iar indicele rotunjit a fost de 0,6% în ritm anual fata de 0,5% în luna trecută”.
 
Pe de altă parte, BNR arată că, în ciuda creşterii puternice a consumului ca urmare a majorărilor sala­riale şi a reducerii TVA, economia nu este în acest moment în pericol de supraîncălzire, adică excesul de cerere nu se traduce în creşteri de preţuri. Prin urmare, în şedinţa din 30 septembrie, Consiliul de Administraţie al BNR a decis să conserve rata dobânzii de politică monetară la nivelul minim istoric de 1,75% conco­mitent cu menţinerea la plus/minus 1,5 puncte procentuale a coridorului de dobândă (coridor simetric format din ratele dobânzilor la facilităţile permanente în jurul ratei de dobândă de referinţă).
 
Luni, viceguvernatorul Liviu Voinea a spus că BNR nu va înăspri politica monetară. Dacă observă un pericol inflaţionist ca urmare a creşterii de consum, BNR poate modifica coridorul de dobândă sau poate majora rata de politică monetară, ceea ar scumpi creditul în lei conducând la reducerea creditării şi, prin urmare, la temperarea consumului.
 
Potrivit datelor publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică, preţurile de consum, măsurate prin indicele preţurilor de consum (IPC), au fost mai mici cu 0,6% în luna septembrie comparativ cu septembrie 2015, dupa ce în august rata anuală a inflaţiei fusese de -0,2%.
 
Potrivit Institutului Naţional de Statistică, determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC), preţurile de consum s-au redus în septembrie cu -0,1%.
 
Cele mai mari creşteri de preţ faţă de finele anului trecut au fost raportate la servicii poştale (29%), citrice (23%), zahăr (9%), iar cea mai mare scădere la ouă (-14%).
 
Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (octombrie 2015 - septembrie 2016) faţă de precedentele 12 luni (octombrie 2014 - septembrie 2015), calculată pe baza IPC, este de -1,7%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este de -1,3%.
 
Pe zona mărfurilor alimentare, în primele nouă luni ale anului, rata medie lunară a inflaţiei a fost de 0%, iar la mărfuri nealimentare şi servicii de minus 0,2%.