ZF Antreprenorii României. Antreprenorii din Bihor şi Arad: Vrem să cucerim piaţa internă înainte de a ieşi la export

Autor: Mădălina Dediu Panaete 14.10.2016

Antreprenorii din Arad şi Bihor consideră că în domenii precum agricultura sau turismul mai este suficient loc de creştere pe piaţa locală şi spun că înainte de a ieşi la export cu produsele trebuie să acopere necesarul de consum în România.



„Eu nu văd nevoia de a exporta produsele, cel puţin momentan. România a consumat anul trecut 8 milioane de porci. Din aceştia, 4,1 milioane s-au sacrificat în ţară, restul au venit din afară. Mai mult, din aceştia sacrificaţi, 1,6 au venit tot de afară ca purcei şi au fost crescuţi aici. Dacă ne uităm că nu putem să ne acoperim consumul intern din producţia proprie, nu văd de ce trebuie să ieşim afară. Dacă ieşim afară, lăsăm loc mai mult multinaţionalelor care au avantaje şi dezavantaje. În general, multinaţionalele din agricultură (vegetal) fac produsele aici, dar îşi exportă profiturile afară”, a spus Călin Muscă, acţionar al Excelent Feed din Arad, companie care activează în domeniul zootehniei.

El a fost prezent la conferinţa „Capitalul privat românesc - o şansă pentru dezvoltarea economică a României“, organizată de ZF împreună cu Banca Transilvania la Oradea, unde s-au dezbătut problemele şi oportu­nită­ţile de creştere ale capitalului autohton din judeţele Bihor şi Arad. Aceas­ta este a zecea oprire a pro­iec­tului ZF Antreprenorii României, după Timişoara, Sibiu, Piteşti, Braşov, Iaşi, Craiova, Alba Iulia, Constanţa şi Cluj-Napoca.  Peste 250 de antre­prenori, manageri ai companiilor româ­neşti, bancheri şi autorităţi locale au fost prezenţi la evenimentul din Oradea.

Iniţiativa ZF va continua şi în perioada următoare, la Galaţi (20 octom­brie), Baia Mare şi Bucureşti.

Declaraţiile lui Călin Muscă sunt susţinute şi de Iosif Pazuric, acţionar al companiei Nutrientul din Bihor, activă la rândul său în domeniul zootehniei, dar şi în producţia şi comerţul cu ce­reale.

„De exemplu, noi producem 4-5 milioane de porci, iar Olanda produce 20 de milioane. Olanda, o ţară care are o suprafaţă cât câteva judeţe din Transilvania şi produce de patru ori mai mulţi porci, dar au şi vaci, produse lactate şi păsări.

Dacă la păsări producem cam 95% din consum, la porc mai este mult până la atingerea necesarului de consum”, a spus antreprenorul care conduce un grup cu afaceri de 50 milioane de euro anual şi 370 de angajaţi.

De asemenea, potenţial de creştere văd şi jucătorii din turism, care spun că preferă turiştii români decât pe cei străini. „Eu nu mă uit la numărul de turişti străini care vin pentru că din punct de vedere financiar nu mă interesează. Degeaba am turişti străini dacă după ce pleacă trebuie să investesc de două ori mai mulţi bani decât mi-au adus ca să fac reparaţii. Tot ce înseamnă turist de calitate pe piaţa turistică din Europa. Mai buni sunt turiştii de patru stele din România”, a declarat Florian Serac, director al companiei din domeniul hotelier Turism Felix care deţine mai multe unităţi de cazare.

Însă, turismul, ca şi agricultura duc lipsă de investiţii importante. Antre­prenorii se plâng de reclama negativă pe care o are România în străinătate, dar şi de lipsa investiţiilor în promovare. „În exerciţiul 2007-2013, România a primit 70 milioane de euro pentru promovare din care am reuşit să cheltuim doar 23 milioane de euro, restul nu au putut fi cheltuiţi din cauza birocraţiei. Noi nu avem un minister, suntem agăţaţi undeva. În Ungaria este cel mai mare contribuabil la PIB-ul Ungariei de exemplu”, a spus Jean Podilă, acţionar al complexului Aqua President din Băile Felix, Bihor.

O altă problemă ridicată de antreprenori este aceea a lipsei personalului calificat, dar şi tendinţa românilor de a se aştepta la salarii foarte mari, deşi nu au competenţele necesare pentru a primi astfel de salarii.

„De exemplu, am asistat la discuţia dintre doi tineri. Erau încă la facultate la Cluj. Unul dintre ei lucrează part time şi are un salariu de 2.400 de lei net în domeniul IT. Discuţia nu a fost despre salariu, ci au spus: Da, pentru început e bine. Cam la acest lucru trebuie să ne aşteptăm când o să încercăm să recrutăm din facultăţi personal. Eu nu mă lovesc foarte mult de această problemă pentru că avem multe magazine, unde nu avem nevoie de persoane cu studii superioare. Dar pentru o firmă care are nevoie de ingineri, IT-işti , salariile sunt mari. Nu mai aşteaptă nimeni să se formeze pe un salariu mic şi să facă dovada că este capabil”, a spus Adrian Certezeanu, acţionar minoritar în cadrul retailerului de încălţăminte Benvenuti din Bihor.

Companiile din Vest duc o adevărată luptă pentru a găsi muncitori în condiţiile în care în jurul unor oraşe pre­cum Oradea, Timişoara sau Cluj-Napoca s-au concentrat foarte multe fabrici, iar numărul românilor ca­re vor să se mute din zonele fără lo­curi de muncă în Transilvania este foar­te mic.

 

Andrei Dudoiu, director general adjunct, Banca Transilvania

- Credem că societăţile cu capital autohton au nevoie de mai multă susţinere şi de unitate, deşi capitalul străin este important la rândul lui

- Creşterea economică în această parte a ţării a creat dezavantajul lipsei forţei de muncă. Pe de altă parte, această cerere în creştere pentru forţă de muncă specializată a majorat salariile şi astfel s-a generat un consum mai mare. Deci au fost plusuri şi minusuri, iar acest lucru se regăseşte în ambele judeţe

- Administraţia publică locală are un rol esenţial în dezvoltarea economică a zonei

- Ambele judeţe sunt importante pentru Banca Transilvania. În judeţul Bihor avem o cotă de piaţă de 32% pe segmentul de finanţare a companiilor în lei în luna august, iar acest lucru ne obligă să acordăm atenţia cuvenită mediului economic de aici. La Arad suntem aproape de cota de piaţă din Bihor, avem 25% cotă de piaţă pe acelaşi segment şi o echipă tânără şi ambiţioasă

- Finanţarea agriculturii este un trend relativ recent în economia românească, nu cred că sunt mai mult de 3-4 ani de când băncile au făcut paşi importanţi în finanţarea acestui domeniu.

- Noi le recomandăm antrerpenorilor să nu facă economii atunci când trebuie să păstreze şi să motiveze oamenii de calitate pe care îi au în companie

- Cea mai uzuală greşeală pe care o fac antreprenorii români este să îşi decapitalizeze companiile şi să nu pună accent pe cash flow, respectiv să facă investiţii din capitalul de lucru. Acesta este un set de greşeli pe care îl vedem cred că zilnic în analizele pe care le facem. Avem un caz recent de companie cu un indicator financiar foarte bun şi care pentru a salva o creanţă destul de consistentă în relaţia cu un client al lui a luat decizia de a prelua acea firmă, deşi era un domeniu conex. Şi bineînţeles că această investiţie a făcut-o din capitalul de lucru.

 

Dacian Palladi, city-manager, Primăria Oradea

- Bugetul municipiului Oradea din venituri proprii a fost anul trecut de 61 milioane de euro. Aproape 51% din această sumă, adică 31 milioane de euro, au venit ca urmare a impozitului pe venit. Alte 11 milioane de euro au venit din impozitul pe proprietate plătite de agenţi economici. Deci primăriei Oradea, ca oricărei primării normale, îi convine şi este interesată să aibă cât mai multe companii care să aibă cât mai mulţi salariaţi care să fie plătiţi cât mai bine

- Primăria Oradea nu are o politică specială şi expresă pentru companiile cu capital privat românesc, dar se străduieşte în condiţiile stabilite de legile româneşti să le iasă în întâmpinare în raport cu nevoile lor. Ne străduim şi ne-am străduit să fim predictabili din punct de vedere fiscal. Am scăzut impozitul pe clădirile deţinute de persoanele juridice de la 1,6% în 2008 până la 1% în 2012 şi de atunci îl ţinem tot aşa. Am aplicat scheme pentru stimularea investiţiilor majore. De exemplu, în perioada 2008 - 2015 au fost acordate unui număr de 44 de agenţi economici facilităţi fiscale în valoare de 2,35 milioane de euro. Aceştia au investit peste 133 de milioane de euro în Oradea. În parcurile industriale, în aceeaşi perioadă, am acordat facilităţi fiscale unui număr de 35 de agenţi economici, facilităţi fiscale în valoare de aproape 1,9 milioane de euro. Aceştia au investit peste 40 de milioane de euro în aceste parcuri industriale. Pentru perioada 2015-2020 avem o schemă de atragere a investiţiilor majore. Din structura acestei scheme menţionez: reducerea la impozitul pe clădiri pentru o perioadă de maximum trei ani pentru investiţii iniţiale cu valoare minimă a investiţiei de 250.000 de euro, numărul minim de locuri de muncă create: 5. Acordăm aceste facilităţi companiilor care activează în producţie sau servicii.

 

Florian Neagu, director adjunct, Direcţia de Stabilitate Financiară a BNR

- Economia românească este formată dintr-un număr destul de mare de firme trecute de prima tinereţe şi viitorul va arăta probabil la fel. Iar acest lucru pune mai multe provocări legate de mentalitatea managerilor care au înfiinţat firmele acum două decenii, cum va arăta schimbul de generaţii etc. Dacă ar fi să căutăm o reţetă a longevităţii firmelor în economia românească şi cel mai important lucru pe care aceste firme ni-l spun este: dacă vreţi să rămâneţi pe piaţă păstraţi-vă bilanţul curat, sănătos. Indiferent de cum a evoluat ciclul economic, aceste firme au avut un grad de îndatorare adecvat, de regulă mult mai mic decât media pe economie, dar şi o lichiditate bună. Gradul de îndatorare al companiilor veterane este la jumătate faţă de nivelul înregistrat de firmele din economie

- Durata medie de viaţă a unei firme în România este de 7,5 ani şi veteranii au o vechime de minimum 15 ani

- Dacă iei un credit şi menţii un grad de îndatorare sănătos, este foarte bine.  Băncile mai au spaţiu în a identifica şi finanţa firme sustenabile ca business în economie. Şi băncile trebuie să fie pregătite şi să le demonstreze acestor firme că relaţia reciprocă construită în acest fel este câştigătoare pentru ambele părţi 

- Ne ajută mult elita economiei româneşti să ne dăm seama care este potenţialul maxim de creştere economică. Sustenabil, economia nu ar putea să crească mai mult decât au crescut elitele. Am făcut un mic calcul şi dacă am presupune că economia a fost formată numai din elite în ultimul deceniu, creşterea economică a României s-ar fi majorat de la 2,6-2,7% cât a fost în realitate la 3,5% (în medie anual). Asta înseamnă că dacă ne dorim mai mult, cu structura actuală s-ar putea să fie destul de greu. Avem nevoie de reforme structurale inclusiv în infrastructură şi educaţie, ne trebuie o altă mentalitate inclusiv de reducere a birocraţiei, de o predictabilitate mai bună a cadrului fiscal. Ideile de a merge mai puternic decât aceste 3,5% pe structura actuală a economiei s-ar putea să nu fie sustenabile.

 

Dan Corbuţ, acţionar la Agroind Cauaceu, Bihor

- Noi încurajăm investitorii străini, ne iau angajaţii, dar uităm că profiturile cele mai mari le înregistrează firmele româneşti

- Banii de la bugetul primăriei Oradea sau de la bugetul naţional vin mai mult de la investitorii români şi nu mi se pare normal ca o companie românească să plătească sau să dea mai mulţi bani la buget prin impozitele plătite decât un investitor străin. Aici avem o mare problemă şi eu cred că noi, investitorii români, suntem puţin dezavantajaţi. Într-adevăr, avem nevoie de investitori străini, nu putem activa fără multinaţionale. În domeniul în care lucrez, dacă nu ar fi aceste multinaţioanale, agricultura României, având în vedere sprijinul pe care îl primim de la autorităţile locale, nu ar putea funcţiona

- Mare parte din aceste inputuri pe care eu le comercializez pentru agricultură sunt făcute de multinaţionale. Ele vin în România cu aceste produse, le dau fermierilor prin intermediul nostru. Cred că circa 70% din fermierii din România iau aceste inputuri, le folosesc primăvara şi le plătesc toamna în care recoltează producţia. Deci aceste multinaţionale ne finanţează aproape un an, într-adevăr nu direct

- Creditele pe care le iau fermierii români sunt mai scumpe decât cele pe care le ia o multinaţională. Ar trebui să încurajăm şi să ajutăm fermierii şi aceste costuri să fie măcar la nivelul celor pe care le are un fermier din altă ţară. Dacă un fermier din Austria ia un credit cu o dobândă de 1-2%, la noi încă sunt dobânzile mai mari   

- Băncile sunt mult mai prietenoase cu fermierii de 4-5 ani încoace. În ultimii ani şi datorită fondurilor europene şi datorită creditelor luate de la bănci, fermierii serioşi s-au dotat cu utilaje performante. Problema cea mai mare în România pentru producţiile acestea agricole foarte mici este cadastrul. Din păcate, agricultura pe suprafeţe mici nu se poate face. Nu avem cum să producem mult pe suprafeţe mici. Toţi spun că ştiu să facă agricultură. Nu mai putem face agricultură aşa cum se făcea acum 20 de ani. Se văd agricultorii care sunt receptivi la produse noi.

 

Iosif Pazuric, acţionar la Nutrientul, Bihor

- Activăm în domeniul producţiei de cereale, de nutreţuri concentrate, comerţului cu cereale, producţiei zootehnice şi comerţului cu animale vii. Într-un an achiziţionăm peste 70 -80 de mii de tone de cereale şi le transformăm în nutreţuri combinate pe care le vindem către ferme din grup sau din afara grupului

- Producem pe serie 6 milioane de capete de pui, undeva la 15 milioane de kilograme anual. Toată această cantitate merge către export. După investiţiile din ultimul an avem o creştere pe partea de porc la 180.000 de capete anual. Avem şi un sector de ouă de consum. Ne numărăm printre firmele veterane, am început în 1991 şi am ajuns la o cifră de afaceri care se apropie de 50 milioane de euro anual şi 370 de angajaţi

- Dacă SAPARD-ul ca proiect-pilot s-a desfăşurat cu un succes extraordinar, noile reglementări ale AFIR duc ca de la proiectare până la semnarea contractului şi implementarea proiectului să dureze chiar trei ani

- Imediat după Revoluţie, cu entuziasmul de la acea vreme, s-a importat o cantitate foarte mare de alimente, carne, ouă pentru consum, lapte şi societăţile româneşti care până la acea vreme erau văduvite de un furaj bun au fost puse şi în situaţia de a fi concurate de aceste firme care importau, iar piaţa a devenit invadată cu produse.

- Concomitent cu importurile s-au sistat şi exporturile, am renunţat la piete importante precum Rusia şi treptat şi din cauza lipsei tehnologiei toate unităţile interne de creştere a animalelor s-au prăbuşit

- De exemplu, noi producem 4-5 milioane de porci, iar Olanda produce 20 de milioane. Olanda, o ţară care are o suprafaţă cât câteva judeţe din Transilvania şi produce de patru ori mai mulţi porci, dar au şi vaci, produse lactate şi păsări

- Dacă la păsări producem cam 95% din consum, la porc mai este mult până la atingerea necesarului de consum

 

Călin Muscă, acţionar la Excelent Feed, Arad

- Problema majoră este că investiţiile în agricultură au nevoie de o perioadă de amortizare mai lungă şi atunci dacă vorbim de o investiţie în procesare sau chiar într-o fermă nu poţi să faci investiţia acum şi într-un an poţi să produci. Dacă înfiinţezi o fermă de carne, din acel moment ai nevoie de doi - trei ani pentru a începe să produci. Şi atunci ai probleme când mergi la bancă pentru că trebuie să explici că ai nevoie de trei ani în care nu ai cum să plăteşti rate, dobândă etc

- Din punctul nostru de vedere, soluţia pentru agricultură este integrarea plecând de la partea de vegetal, procesarea cerealelor, creşterea animalelor, procesare şi în final să te adresezi clientului final. Ceea ce este dificil în acest lanţ este o nevoie de finanţare foarte mare pentru că investiţiile în tot ce înseamnă industria agroalimentară sunt foarte mari şi durata de amortizare este mare. Astfel, este greu să te descurci doar cu un capital propriu

- Modelul de funcţionare al ANAF este valabil pentru toţi funcţionarii publici, care în loc să aplice spiritul legislaţiei aplică litera legislaţiei. Dacă nu ai pus virgula cum trebuie sau ai greşit o cifră ai o problema, ţi se cer informaţii suplimentare şi ţi se întoarce toată documentaţia. Hai să încercăm să fluidizăm un pic  

- Eu nu văd nevoia de a exporta produsele, cel puţin momentan. România a consumat anul trecut 8 milioane de porci. Din aceştia, 4,1 milioane s-au sacrificat în ţară, restul au venit din afară. Mai mult din aceştia sacrificaţi, 1,6 au venit tot de afară ca purcei şi au fost crescuţi aici. Dacă ne uităm că nu putem să ne acoperim consumul intern din producţia proprie nu văd de ce trebuie să ieşim afară. Dacă ieşim afară, lăsăm loc mai mult multinaţionalelor care au avantaje şi dezavantaje. În general, multinaţionalele din agricultură (vegetal) fac produsele aici, dar îşi exportă profiturile afară.

 

Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania

 

- România este o piaţă mare, dinamică, cu un consum în creştere. Germania, Franţa, Olanda au un plan strategic de investiţii. Dar investiţiile nu sunt doar pentru alocare de buget, adică să cheltuim un milion de euro pentru autostradă sau agricultură, ci spun: cheltuim un milion de euro în infrastructură care în „X” ani ne va aduce „x” milioane de euro înapoi datorită faptului că transportul va fi mai uşor etc.. Încă ne lipseşte partea aceasta în bugetare. Nicio ţară nu are un plan de atragere a investiţiilor străine, ci pentru atargerea investiţiilor în general. Trebuie să avem o strategie pentru dezvoltarea economică. Dacă străinii sunt interesaţi, vin şi investesc aici.

 

 

 

Alin Bălaj, acţionar la Fab Industry Arad

- Activitatea de bază a firmei este aceea de construcţii industriale, cu două subcategorii: execuţie antrepriză generală şi construire şi închiriere clădiri industriale

- După 2012 am pus bazele unui proiect cu un prieten şi anume prima trotinetă inteligentă din lume

- Anul trecut am finalizat cele două prototipuri, am fost prezent la târguri de inovaţii. Anul acesta am fost invitaţi de un accelerator în Singapore în primăvară şi aşteptăm reacţii de acolo, iar în vara acestui an am fost invitaţi în Silicon Valley, de unde aşteptăm potenţiali investitori. Am investit circa 40.000 de euro până acum în acest proiect. După ce vom atrage un investitor, vom trece la pasul următor: marketing, promovarea produsului, producţie etc. Dorim să atragem un investitor care să creadă în proiectul nostru şi să-l ducem împreună la pasul doi

- Un alt proiect repornit de mine este construirea unui hotel în Arad, primul ibis styles din România.  Astăzi suntem la etajul 6 al hotelului, dorim să intrăm în domeniul ospitalităţii încă din anul 2007

- La nivelul grupului creşte cifra de afaceri, am ajuns la aproape trei milioane de euro.

 

Florian Serac, director la Turism Felix, Bihor

- Nu ne-am ferit să cotăm societatea la bursă pentru că ştiam că în momentul în care venim pe bursă avem parte şi de reclamă. Atunci când un investitor vede că este vorba de o SA ştiu că este vorba de o companie mare, serioasă  

- Atât investitorii români, cât şi investitorii străini din agricultură şi turism au nevoie de o legislaţie stabilă pentru măcar 4-5 ani  

- Administraţia publică locală este cea care ar putea să creeze un mediu prielnic pentru dezvoltarea afacerilor. În primul rând, nu ar trebui să se mai construiască haotic, cu kitsch arhitecturale care strică imaginea unui oraş. De asemenea, ar trebui să se definitiveze infrastructura. Sunt multe proiecte care se pot face şi care sunt la îndemâna administraţiei locale şi ar trebui să le finalizez. În momentul de faţă, eu consider că Felixul este ţinut în loc şi din cauza acestor lucrări care nu se mai termină.

- Eu nu mă uit la numărul de turişti străini care vin pentru că din punct de vedere financiar nu mă interesează. Degeaba am turişti străini dacă după ce pleacă trebuie să investesc de două ori mai mulţi bani decât mi-au adus ca să fac reparaţii. Tot ce înseamnă turist de calitate pe piaţa turistică din Europa. Mai buni sunt turiştii de patru stele din România.

 

Octavian Molnar, acţionar la IFB Finwest, Arad

- Suntem o firmă cu capital românesc, activăm ca brokeri din 1994. Suntem una dintre puţinele firme de brokeraj din Transilvania cu capital românesc. Am trecut cu succes peste criză, ne luptăm cu băncile străine şi cu capitalul străin. Concurenţa cu capitalul străin este directă şi dificilă. Avem o autoritate de supraveghere care nu a încurajat niciodată capitalul românesc

- Piaţa de capital a intrat într-un con de umbră după anul 2008. Dacă în 2008 aproape 60% din populaţia României era interesată de piaţa de capital, cred că acum procentele au coborât la 20%. Fiecare companie care are nevoie de capital pentru dezvoltare trebuie să se gândească la piaţa de capital pentru a găsi finanţare. Din păcate, Adeplast atunci când a vrut să se listeze a găsit bursa într-un moment nefavorabil pentru piaţa de capital. Astăzi ar fi avut mult mai mare succes

- Din păcate, se vine spre piaţa de capital atunci când companiile sunt supraîndatorate. Asta este o greşeală foarte mare. Nu se vine spre piaţa de capital atunci când compania este într-un moment favorabil. Şi atunci există o reticenţă a investitorilor şi se gândesc de ce să investească într-o firmă supraîndatorată

- Trebuie să se gândească dacă se împrumută de 20-30 milioane de euro că ajung la un grad de îndatorare de 70% şi să ia mai puţini bani. Investitorii de pe bursă vor în general dividende. Dacă nu îi mai convine, vinde acţiunile.

 

Adrian Certezeanu, acţionar la Benvenuti, Bihor

- În acest an, deşi ne-am propus o creştere de 5-10%, vom depăşi 20% creştere a cifrei de afaceri. Nu este doar meritul nostru, ci este şi un trend de creştere al consumului ajutat de reducerea TVA

- Evoluţia salariilor a fost accelerată. Nu spun că nu trebuie să crească salariul, ci din contră, dar a avea o creştere accelerată ne pune foarte mari dificultăţi. În 2016 faţă de anul 2014 am crescut salariul mediu în magazinele noastre  cu 60%. Salariul mediu în companie este de circa 2.000 de lei lunar. Nu spun că este un salariu mare, dar dacă ne raportăm la creşterea accentuată care s-a produs, devine un salariu mare. Şi devine din ce în ce mai greu să găseşti personal. Tinerii încep să se aştepte la salarii foarte mari

- De exemplu, am asistat la discuţia dintre doi tineri. Erau încă la facultate la Cluj. Unul dintre cei care lucrează part time şi are un salariu de 2.400 de lei net în domeniul IT. Discuţia nu a fost despre salariu, ci au spus: da, pentru început e bine. Cam la acest lucru trebuie să ne aşteptăm când o să încercăm să recrutăm din facultăţi personal. Eu nu mă lovesc foarte mult de această problemă pentru că avem multe magazine, unde nu avem nevoie de persoane cu studii superioare. Dar pentru o firmă care are nevoie de ingineri, IT-işti salariile sunt mari. Nu mai aşteaptă nimeni să se formeze pe un salariu mic şi să facă dovada că este capabil

- De unde să mai aducem personal? Nu mai are Bihorul de unde să aducă oameni. Este foarte bună soluţia de a aduce muncitori din alte zone ale ţării. Însă sunt sceptic că cei care vor să plece de acasă pentru a munci vin în Bihor şi nu se mută în Italia de exemplu. Nu vom putea compara salariile de aici cu cele din vestul Europei nici peste zece ani.

 

Jean Podilă, acţionar la Aqua President, Bihor

- Grupul din care fac parte mai multe companii înfiinţate începând cu anul 1991 are activitate diversă, de producţie, de comerţ cu materiale de construcţii şi aranjamente pentru locuinţe şi în turism la Băile Felix

- România are 32,7% din potenţialul de ape termale al Europei, dar stăm pe ultimul loc la exploatare. Băile Felix rămân un brand, dar nimeni nu s-a gândit la această staţiune. Avem turişti, lucrăm 12 luni pe an, dar ne întreabă unde se pot distra, nu sunt locuri de agrement. Sigur, eu condamn autorităţile locale care deşi aveau fonduri nu au făcut nimic

- În exerciţiul 2007-2013, România a primit 70 milioane de euro pentru promovare din care am reuşit să cheltuim doar 23 milioane de euro, restul nu au putut fi cheltuiţi din cauza birocraţiei

- Noi nu avem un minister, suntem agăţaţi undeva. În Ungaria este cel mai mare contribuabil la PIB-ul Ungariei de exemplu.