Din culisele celei mai bine plătite meserii din România: „Veniturile sunt tenante, dar stresul este foarte mare. Am avut colegi controlori de trafic aerian care au murit la 52 de ani din cauza stresului”

Autor: Adelina Mihai 28.10.2016

Nivelul ridicat de stres şi programul de lucru dificil sunt factorii care influenţează nivelul salarial al angajaţilor Romatsa, compania care oferă cele mai mari salarii din România.

Peste 17.600 de lei net a fost venitul lunar mediu în cadrul Romatsa, regia de stat care controlează şi dirijează traficul aerian, care avea 1.518 salariaţi în 2015. Potrivit unui calcul ZF pe baza informaţiilor de la Registrul Comerţului, aceasta este valoarea cea mai mare a unui salariu mediu net obţinut într-o companie din România în 2015.

„Când te uiţi la veniturile şi la facilităţile controlorilor de trafic aerian, pare tentant. Dar nu oricine poate să facă această meserie, pentru că cere foarte multe sacrificii, iar stresul este foarte mare. Sunt studii internaţionale care spun că este cea mai stresantă meserie din lume. Eu nu mi-aş dori, pentru binele copiilor mei, ca ei să ajungă controlori de trafic. De ce? Programul de lucru de 12 ore din 24  sau 12 ore din 48 afectează sănătatea, iar nivelul de stres este foarte mare. Noi nu avem niciun controlor de trafic, din istorie, din ce ştiu eu, care să fi trăit mai mult de 70 de ani. Se pensionează şi într-un an doi mor. Sau chiar înainte. Eu am avut colegi care au murit la 52 - 54 de ani, înainte să iasă la pensie”, a spus controlorul de trafic aerian Gabriel Tudorache, liderul Sindicatului Serviciilor de Trafic Aerian din România (ATSR).

Un controlor de trafic aerian cu vârsta de până în 40 de ani trebuie să-şi facă controale medicale cel puţin o dată la doi ani, iar unul de peste 40 de ani trebuie să facă vizita medicală în fiecare an, în care trebuie să  treacă printr-o serie de examinări fizice şi psihologice complete. În cazul în care există o problemă de sănătate, controlorii de trafic aerian rămân fără licenţă şi nu-şi mai pot practica meseria.

„La nivel mondial unele studii au ajuns deja la o corelare directă între diabet şi stres. Eu cunosc cel puţin în Bucureşti 40- 50 de colegi care deja sunt dependenţi de insulină şi evident care au rămas fără licenţă din cauza stresului”, a mai spus Gabriel Tudorache.

Controlorii de trafic aerian coordonează activitatea aeronavelor aflate în spaţiul aerian al României astfel că, pe timp de vară, ei ajung să dirijeze până la 3.000 – 3.500 de aeronave care trec pe deasupra României pe parcursul a 24 de ore, gestionând sectoarele (echivalentul „şoselelor” din aer) şi altitudinea la care aeronavele se deplasează.

„Sunt unele situaţii în care pare că nu ai soluţii. Te uiţi la aeronave, ai 2- 3 secunde să găseşti o soluţie, iar dacă nu ai luat-o pe cea bună, la revedere. Se merge cu viteze de 850, 900, 1.000 de kilometri pe oră. Vin două aeronave faţă în faţă, una din stânga şi una din dreapta, nu au semafoare, nu au nimic, iar tu îţi faci un plan şi zici că merg bine, iar dintr-o dată te anunţă pilotul: <Nu pot, am turbulenţă, am un nor de gheaţă în faţă>. Dacă se loveşte de nor, e ca şi cum ar intra în zid. Şi e nevoit să vireze automat la dreapta, unde are un alt avion. Şi vezi că nici pilotul celălalt nu poate face o mutare. Iar atunci trebuie să iei o decizie. Sunt situaţii în care, vă spun sincer, în momente de acest gen le-au apărut şuviţe de păr alb colegilor în câteva secunde. Trebuie să iei decizii importante şi să ai un sânge extrem de rece pentru meseria asta”.

Romatsa nu se supune, din punctul de vedere al salarizării, unei reglementări europene, dar există recomandări care arată că în astfel de meserii este necesar ca angajaţii să aibă un nivel de trai decent.

„Dacă eşti controlor de trafic aerian nu trebuie să te gândeşti că nu ai bani de medicamente să-i cumperi copilului care s-a îmbolnăvit. Astfel de apăsări te pot duce într-o situaţie în care îţi pot fugi gândurile la problemele de acasă în momentele critice de la serviciu”.

În pachetele de remunerare ale controlorilor de trafic aerian intră, pe lângă salariul de bază, câteva beneficii şi sporuri incluse prin legislaţia muncii sau prin contractul colectiv de muncă, cum ar fi: un bilet de avion pe an plătit de companie, spor de vechime, spor de 25% pentru munca de pe timpul nopţii, plata dublă pentru zilele de sâmbătă şi duminică lucrate şi sporuri pentru condiţii vătămătoare de muncă, concediul de odihnă de recuperare psihologică, precum şi sporuri pentru controlorii cu vechime care devin instructori pentru elevii care învaţă să practice această meserie.

În 2015, Romatsa a avut o cifră de afaceri de 837,5 milioane de lei şi un profit net de circa 0,8 milioane de lei, potrivit datelor publicate de Ministerul de Finanţe.

Veniturile Romatsa sunt formate din încasările pe care regia de le primeşte de la toate aeronavele care traversează spaţiul aerian românesc, în funcţie de distanţa parcursă, de tariful practicat în România şi de greutatea aeronavei. Aceste venituri sunt colectate de Eurocontrol (European Organisation for the Safety of Air Navigation), instituţia europeană de organizare a traficului aerian, de la toate ţările membre. În funcţie de încasările colectate de pe teritoriul României se stabileşte şi suplimentarea bugetului de cheltuieli salariale cu angajaţii.

În 2015, Romatsa a avut un buget de cheltuieli cu personalul de 550 de milioane de lei pentru cei circa 1.500 de salariaţi. Dintre aceştia, 1.108 sunt personal operativ, din care 57%  sunt controlori trafic aerian, 31% sunt personal protecţia navigaţiei aeriene,  11% sunt personal meteorologic aeronautic şi 1% reprezintă personalul de telecomunicaţii aeronautice.

Romatsa se află în subordinea Ministerului Transporturilor.