Şeful spitalului de urgenţă din Tulcea: Din martie anul trecut căutăm medici pediatri, am făcut toate demersurile necesare, dar nu s-a prezentat nimeni!

Autor: Mirabela Tiron 03.11.2016

Spitalul Judeţean de Urgenţă Tulcea, care deserveşte 205.000 de locuitori ai jude­ţului, are doar un medic pediatru la secţia de pediatrie şi deşi a scos la concurs încă din martie anul trecut 5 posturi de medic pediatru (primar şi specialist), niciun candidat nu s-a prezentat până acum.

„Am făcut toate demersurile necesare pentru a atrage medici pediatri, am fost şi la târguri de joburi pentru medici, am dat anunţuri peste tot, am transmis şi la Minis­terul Sănătăţii solicitări. Problema nu este strict legată de pediatrie, într-adevăr aici avem doar un medic, dar mai sunt şi alte secţii unde avem doar câte doi medici. Cred că nu doar noi suferim, ci toate spitalele publice din judeţele mici“, a declarat pentru ZF medicul chirurg Tudor Ion Năstăsescu, managerul Spitalului Judeţean Tulcea.

Lunar, spitalul externează 2.200 de pa­cienţi, potrivit lui. În spitalul judeţean de ur­genţă din Tulcea lucrează doar 86 de me­dici, plus rezidenţi. „Prognoza mea este că nici nu se va prezenta cineva pentru secţia de pe­diatrie. Singura şansă ca să atra­gem doctori ar fi să primim un spor special, de izolare, de 20% la salarii,  cred că un astfel de spor ne-ar da mai multe şanse. Me­sa­jul meu pentru medici este să vină şi la Tulcea, chiar dacă este un oraş mic, se află aproape de Delta Dunării“, a declarat şeful spi­talului. Medicul mai afirmă în glumă că partea bună este că peste câţiva ani spitalele ar trebui să fie preocupate să dezvolte secţii de geriatrie în loc de pediatrie la ce natalitate în scădere are România.

Spitalul a scos la con­curs şi două posturi de medic neonatolog (primar şi specialist), trei posturi de medici pe anestezie şi terapie intensivă, şapte posturi de medici pe medicină de urgenţă, două posturi de medici pe radiologie interven­ţională şi imagistică medicală, două posturi de medici pe nefrologie, trei posturi de medici pe specialitatea oncologie,  două posturi pe hematologie, un post pentru specialitatea obstetrică-ginecologie şi altele, potrivit anunţului postat pe site-ul spitalului.

Datele legate de repartiţia medicilor în ţară arată că cei mai puţini medici sunt în judeţele Tulcea, Ialomiţa, Giurgiu şi Călăraşi, cu sub 400 de specialişti pe fiecare judeţ. Judeţul Tulcea figurează cu 375 de medici în total anul trecut la Institutul Naţional de Statistică. Deficitul de specialişti este o problemă cu care se confruntă cele mai multe spitale de urgenţă din oraşele mici.  În sep­tem­brie şi şefa Spitalului Judeţean Călăraşi, care lu­crea­ză cu doi medici bulgari la ATI, declara că situaţia este disperată şi că statul român trebuie să ia măsuri urgente.

De deficit de medici se plângea şi şefa Spitalului Judeţean de Urgenţă Giurgiu, unde lucrează în jur de 140 de medici.

„Încercăm să promovăm o iniţiativă de modificare a salariului, să se ofere sporuri pentru condiţii dificile, sporuri de izolare. Atragerea personalului medical este foarte dificilă, cred că aceasta este singura şansă să atragem medici în spital, un plus de 20% la salariu“, a declara şeful spitalului din Tulcea. „Tot mai mulţi medici vor să lucreze în oraşe cu centre universitare sau la privat şi nu în spitale de urgenţă din oraşe mici.“

Managerul spitalului spune că anul trecut a primit 100 de rezidenţi, plătiţi, au rămas doar 75 din aceştia, dar tot mai mulţi  aleg să plece în oraşele  mari sau în străinătate. „Tot mai mulţi rezidenţi vor să plece, unii m-au anunţat ca au găsit stagii în Franţa“, spune el.

În ţară, cel mai bine după  indicatorul medici la mia de locuitori stă Bucureştiul, cu 6,5 medici la mia de locuitori, urmat fiind de judeţele Timiş şi Cluj cu 5,5 medici la mia de locuitori. Sunt însă 26 de judeţe din ţară cu unu şi doi medici la mia de locuitori.

La nivel european, România figurează cu doar 2,7 medici la 1.000 de locuitori, faţă de 4,3 medici în Bulgaria şi Germania sau 6 medici în Grecia la mia de locuitori, potrivit datelor de la Eurostat din 2013 şi calculelor ZF.

România alocă doar 4% din PIB pentru sănătate, potrivit datelor ZF, ocupând ultima poziţie din UE după acest indicator, în timp ce Ungaria alocă 7,7%, Germania şi Belgia peste 10%, iar Olanda şi Franţa peste 11%, potrivit Eurostat.

mirabela.tiron@zf.ro