Preşedintele Klaus Iohannis: Sunt îngrijorat că 30% din terenurile agricole au ajuns la străini. Nu cred că se poate merge la infinit aşa

Preşedintele Klaus Iohannis a spus ieri în deschiderea târgului Indagra de la Bucureşti, cel mai mare târg dedicat agriculturii din Europa de Sud-Est, că România şi-a înstrăinat deja o treime din terenul agricol care se află astăzi în mâna străinilor.

Preşedintele a susţinut că este îngrijorat de această situaţie şi a sugerat că, res­pectând angajamentele României ca stat membru al UE, administraţia trebuie să adopte măsuri care să împiedice degradarea lucrurilor.

„Nu cred că se poate merge la infinit aşa. Vom ajunge să ne uităm la pământ şi ne întrebăm al cui o fi, pentru că al nostru nu mai poate fi.“

Preşedintele s-a întrebat: „Cine este proprietarul pământului din România? Cel puţin în momentul de faţă aflu de la domnul ministru (Achim Irimescu – ministrul agriculturii - n. red. ) că proprietarii a 30% din terenul agricol din România sunt alţii decât românii. Pe mine personal, vă spun sincer, această proporţie mă îngrijorează”.

ZF a solicitat Administraţiei Preziden­ţiale lămuriri în legătură cu situaţia terenurilor vândute către societăţi străine şi cu studiile care au fundamentat observaţiile preşedintelui legate de dimensiunea acestor tranzacţii, dar până la închiderea ediţiei nu a primit un răspuns.

În momentul de faţă nu există statistici clare referitoare la structura proprietăţii terenurilor agricole în România deoarece nu a fost finalizat cadastrul la nivel naţional. În declaraţia de presă de la târg, ministrul agriculturii Achim Irimescu a spus că pro­centul avansat (30% din terenuri agricole aflate în proprietatea străinilor) vine din date neoficiale, pentru că statistici oficiale nu există. Achim Irimescu a mai spus ieri că doar circa 3 milioane de hectare din extravilan sunt înscrise în cadastru, în condiţiile în care încasarea subvenţiilor din fonduri europene este condiţionată de finalizarea cadastrului. „Am cerut domnului vicepremier Vasile Dâncu să dispună cu prioritate cadastrarea în extravilan. Sper din tot sufletul ca acest lucru să se întâmple cât mai rapid. Înţeleg că sunt foarte mari dificultăţi pentru că, de-a lungul timpului, primarii au avut o politică diferită în alocarea titlurilor de proprietate şi sunt mari dificultăţi în acest sens. Acum sunt înscrise în cadastru circa 3 mil. hectare în extravilan şi 6 mil. hectare în intravilan“, a spus Achim Irimescu. Agrointelligence SISA, o com­panie care realizează analize, rapoarte şi scenarii de evoluţie în agricultură, a realizat un studiu pe baza rapoartelor notariale care indică că peste un milion de hectare din cele 8,3 mil. hectare de teren arabil se află în proprietatea străinilor, ceea ce se traduce într-un procent de cel puţin 12% din total.

Legea vânzării trenurilor agricole se află acum în dezbatere pe masa Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), iar principalele modificări vizează limitarea numărului de hectare pe care o persoana fizică sau juridică le poate achiziţiona în România. „Din partea producătorilor ni s-a sugerat, şi în principiu am discutat ce măsuri de limitare să introducem, cum ar fi domiciliu stabil pentru persoanele juridice în zona în care îşi vor achiziţiona terenul, limitarea la 150 hectare pentru persoanele fizice, iar în cazul persoanelor juridice noi ne-am orientat după modelul ungar, în care ei au stabilit limita de 1.200 hectare pentru persoane juridice şi maximum 1.500 hectare în cazul în care produc şi nutreţuri”, a spus ministrul agriculturii.

Achim Irimescu a mai afirmat că agricultura României este una „bipolară”, constituită pe de o parte din micii gospodari care practică agricultură de subzistenţă, iar pe de altă parte de marii fermieri care produc hrana zilnică a românilor.

„Agricultura românească are o specificitate aparte, este de tip bipolar, cu ferme mari, performante care deţin 48% din terenul agricol, dar să nu uitam de micii producători care menţin satul românesc viu şi care nu apelează la ajutoare sociale pentru că ei nu primesc subvenţii”, a conchis el.

Potrivit MADR, contribuţia agriculturii, silviculturii, pisciculturii la formarea PIB-ului se situează în jurul valorii de 6%, iar în statele membre ale UE se situează la aproximativ 1,7%.

roana.rotaru@zf.ro