VIDEO ZF Live. Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen şi preşedintele Consiliului Fiscal: Ne aşteptăm la o scădere a creşterii economice anul viitor, iar dobânda Robor la trei luni ar putea urca de la 0,7% la 1,9%

Indicatorul Robor cu scadenţă la trei luni, în funcţie de care băncile stabilesc rata pentru creditele retail în lei cu dobândă variabilă, are în prezent o valoare de 0,7% - 0,8%, însă până la sfârşitul anului viitor indica­torul va ajunge la aproximativ 1,9%, a declarat în cadrul emi­siunii de business ZF Live Ionuţ Dumitru, eco­nomist-şef al Raiffeisen Bank şi preşedintele Consiliului Fiscal.

„Ne putem imagina că la o inflaţie de peste 2% dobânzile pot fi semnificativ mai mici de 2%“, spune el.

Nivelul scăzut al Robor este influenţat de excesul de lichiditate din piaţă. Ajustarea Robor a fost resimţită de români, care au plătit rate mai mici la cre­dite. Băncile îşi actualizează periodic dobânzile variabile (formate dintr-o marjă fixă aplicată de bancă plus nivelul indicatorului Robor) la creditele în monedă naţională. Ajustarea ratelor dobânzilor este o opera­ţiune realizată de obicei trimestrial. Costul leilor s-a poziţionat în acest an pe o pantă descendentă ca urmare a surplusului de lichiditate. La începutul anului Robor la trei luni era de 1%.

Ionuţ Dumitru estimează pentru anul viitor o creştere economică de 3,6%, în timp ce la finalul acestui an, procentul va ajunge la 5,2%. În condiţiile în care in­vestiţiile publice sunt în scădere de câţiva ani, preşe­dintele Consiliului Fiscal nu­meşte „nesănătoasă“ soluţia de a acoperi reducerea de TVA prin tăierea investiţiilor publice. „Dacă noi sa­cri­ficăm investiţiile publice pentru a creşte nişte chel­tuieli curente, deci practic noi creăm deficite bugetare pentru a ne plăti cheltuielile de zi cu zi, lucru ăsta nu poate fi sănătos. Evident că poţi acomoda reducerea de TVA, dar soluţia nu este una sănătoasă într-o economie.“ Întrebat dacă bugetul de anul viitor poate acomoda majorarea salariilor tututor bugetarilor cu 10%, Ionuţ Dumitru a ridicat problema inechităţilor care există în sistem: „Cred că elementul cel mai important în Ro­mânia este eliminarea inechităţilor care există în sistem. Dacă salariile cresc cu 15% la medici, o să vină mâine altă categorie socială din sectorul bugetar care or să vrea şi ei. Trebuie pus, în primul rând, ordine în schema de salarizare în sectorul bugetar.“

Reducerile de taxe împreună cu creşterile care s-au operat deja au făcut ca deficitul bugetar să ajungă la aproximativ 3%, în condiţiile în care anul trecut deficitul a fost sub 1%. Ţinta pe care preşedintele Consiliului Fiscal o subliniază pentru anul acesta este de 2,8%.

„Estimarea noastră arăta un deficit pentru anul viitor de 3,2% - 3,4% din PIB. Dacă adăugăm creşterile de salarii hotărâte de către Parlament, acum sunt duse la Curtea Constituţională, probabil că depăşim deja 3,5% din PIB, fără să mai luăm în calcul şi alte măsuri pe care partidele le-au cuprins în programele lor electorale.“

Ionuţ Dumitru susţine că România a ajuns să aibă aproximativ acelaşi procent al deficitului bugetar pe care îl avea înainte de criza economică din 2008, şi anume în jur de 7,7% din PIB.

Cu toate acestea, cea mai mare problemă a Ro­mâniei este „acest gol al deficitului de asigurări sociale care înseamnă undeva la 17,7 mld. lei, care  reprezintă undeva pe la 2,7% din PIB“. ÑDacă ne uităm până în 2007-2008 se păstrează un echilibru între încasările şi cheltuielile în bugetul de asigurări sociale, adică bugetul de pensii. După care echilibrul s-a rupt şi deficitele au crescut de la an la an şi au culminat anul trecut.“

Până în anul 2004 creşterile salariale din sectorul public şi cele din sectorul privat erau cam la acelaşi nivel. ÑEchilibrul s-a rupt începând cu 2005-2008, când salariul în sectorul public a crescut mult mai mult decât în sectorul privat. Apoi a venit ajustarea din 2010. Salariile din sectorul public au intrat sub cele din sectorul privat, iar acum au crescut mult“, adaugă economistul-şef al Raiffeisen Bank.

Ionuţ Dumitru consideră că nu poţi să spui că nu trebuie să crească salariile, ci aceste majorări trebuie „făcute cu cap“ indiferent dacă este vorba de salariul minim sau de salariile din diverse sectoare.

În ceea ce priveşte prognoza anului viitor, preşedintele Consiliuliu Fiscal afirmă că Guvernul care se va instala după alegeri va avea o provocare foarte mare de rezolvat. ÑLa anul, eu cred că ecuaţia bugetului va fi una foarte complicată. Sunt nişte resurse pe care te poţi baza, iar ele sunt foarte mici, în comparaţie cu alte state europene. TVA-ul a scăzut masiv, deci cota de impozitare la cota TVA a scăzut foarte mult. De la o cotă de medie de aproximatv 22% s-a ajuns la 14%.“