Creşterea economică prin consum începe să-şi arate limitele: plus 4,4% în T3 încă foarte sus, dar sub aşteptări
Economia a crescut în trimestrul al treilea cu 4,4% serie brută (4,6% serie ajustată) faţă de trimestrul al treilea din 2015, o creştere înaltă, dar sub aşeptările economiştilor. Datele la T3 pun sub semnul întrebării atingerea ţintei de creştere economică de 5% în acest an pe care o anticipau majoritatea economiştilor şi o dădeau foste probabilă analizele instituţiilor economice.
„Borna de 5% a creşterii economice pare acum prea înaltă pentru economia românească. Cu toate acestea, economia se află în cel mai bun moment al ei de la Revoluţie încoace – o creştere solidă, cu deficite ţinute sub control”, comentează Dan Armeanu, profesor la Facultatea de Finanţe a Academiei de Studii Economice.
Datele semnal publicate ieri de INS i-au surprins pe economişti. Faţă de trimestrul al doilea economia a crescut, pe datele ajustate sezonier cu doar 0,6%, faţă de o medie aşteptată de 1%. Pe primele trei trimestre, economia a avansat cu 4,9%, serie brută (4,8% ajustat). Ca să crească cu 5% pe întreg anul ar trebui ca trimestrul al patrulea să aducă o creştere economică de 5,3%.
„Este o creştere sub aşteptările noastre. Noi mizam pe un avans de 1% în T3 faţă de T2 şi de 5% în trimestrul al treilea faţă de trimestrul trei din 2015. Nu ştim de unde vine decelerarea, nu avem datele să comentăm, dar bănuim că avem de-a face un o reducere a consumului”, comentează Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.
Economistul Dragoş Cabat comentează, la rându său: „Creşterea de 4,4% brut sau 4,6% ajustat este mai aproape de ceea ce ar trebui să fie - adică o creştere în jur de 4%. O creştere de 5% este exagerată, având în vedere posibilităţile economiei. Creşterea noastră potenţială este undeva la 3%. Având în vedere că economiile Uniunii Europene îşi revin, am putea admite în mod rezonabil că o creştere optimă este undeva între 3,5% şi 4%”.
Consumul a fost principalul motor al creşterii economice din ultimii doi ani, după ce TVA la alimente a fost redusă, anul trecut, de la 24% la 9% şi anul acesta de la 24% la 20% pentru întreaga gamă de produse supuse acestui tip de impozitare. Majorările de salarii din sectorul public, echivalent cu 13 miliarde de lei în 2016, şi veniturile în scădere ale statului din colectările de TVA (minus 3 miliarde de lei în primele nouă luni din 2015) s-au regăsit, practic, în consumul privat care a avasat cu 18% în prima jumătate de an. Consumul a stimulat creşterea economică - o creştere de 6% în trimestrul al doilea, an la an, şi de 5,2% în semestrul întâi faţă de primul semestru din 2015. Însă investiţiile au rămas în urmă, contribuţia lor la creşterea economică fiind de doar 1,6% în primul semestru, la o creştere de 5,2%.
În special statul a rămas restant la acest capitol. Cheltuielile statului pentru investiţii (din buget şi din fonduri UE) au scăzut în primele nouă luni cu 9%, comparativ cu primele nouă luni din 2015 şi asta pentru că, deşi cheltuielile de capital (investiţii din buget) cresc, banii europeni nu vin la nivelul proiectat în buget.
„Dacă am fi cheltuit bani europeni la nivelul prognozat, probabil că am fi avut în 2015 o creştere economică de peste 5%”, comentează Dan Armeanu.
„Nu credem că mai ajungem în acest an la o creştere de 5% cum aşteptam, ne vom opri spre 4,5%, mai ales că trimestrul al patrulea are un puternic efect de bază pe zona de investiţii”, afirmă, la rândul său, Ionuţ Dumitru.
Investiţiile la care se referă economistul sunt cele 15 miliarde de lei pe care guvernul le-a cheltuit în decembrie trecut plătindu-şi facturile restante pentru lucrările de investiţii realizate în programele finanţate şi din fonduri UE. Anul acesta nu vor mai exista însă astfel de plăţi pentru că lucrurile merg încă foarte greu cu actualul exerciţiu bugetar multianual al UE 2014-2020.
„Dacă am putea atrage fondurile UE am putea avea o creştere economică sustenabilă pe viitor de 4-4,2%, fără a avea dezechilibre macroeconomice. Fără acestea, creşterea economică care nu ar produce derapaje macroeconomice este de 3,5%. Pe de altă parte, nici investiţii private majore nu sunt pentru că investitorii ştiu că această creştere puternică este sezonieră, stimulată de consum. Iar salariile nu pot creşte anual cu 25%”, comentează Dragoş Cabat.
„Datele arată limitele creşterii prin consum”, spune Ionuţ Dumitru, iar Dan Armeanu subliniază: „Stimulentele fiscale nu sunt suficiente pentru o creştere robustă pe termen lung. Era nevoie şi de reforme structurale, dar acestea sunt greu de luat”. Până la apariţia datelor de ieri ale INS privind evoluţia PIB din trimestrul al treilea, economiştii mizau pe o creştere economic de 5% în 2016.
FMI mergea pe aceeaşi cifră, în vreme ce Comisia Europeană indică, în ultima prognoză publicată săptămâna trecută, o creştere economică de 5,2% pentru România având însă drept tribut un deficit bugetar ce ar urma se apropie de 3% în acest ani şi să depăşească 3% din PIB în 2017 şi 2018. Deficitul este, potrivit Comisiei, un rezultat al majorărilor salariale şi al scăderilor de taxe. Din ianuarie, potrivit Codului fiscal, ar urma să intre în vigoare o nouă serie de reduceri de taxe – scăderea TVA cu un punct, de la 20% la 19%, renunţarea la taxa pe stâlp şi la acciza specială de şapte eurocenţi. De asemenea, Parlamentul a votat majorări salariale de 4,8 miliarde de lei, potrivit Finanţelor, ceea ar determina, în lipsa unor măsuri compensatorii (tăieri din alte cheltuieli sau majorri de taxe) depăşitea deficitului bugetar de 3% din PIB stabilit de Tratatul de la Maastricht şi, automat, intrarea României în procedura de deficit excesiv.