ZF 10 ani de la aderarea la UE. „România a devenit un «borcan cu miere» pentru centrele de cercetare ale multinaţionalelor“

România a alocat în 2015 numai 0,49% din PIB sectorului cercetare-dezvoltare, având aproape cea mai mică investiţie în acest domeniu din Uniunea Europeană ca pondere în PIB (după Cipru).

Totuşi, statisticile arată că investiţiile în cercetare-dezvoltare au fost în uşoară creştere în ultimul an, iar situaţia va continua să se îmbunătăţească odată cu aplicarea unui pachet de măsuri legislative care stimulează dezvoltarea acestor activităţi în companii.

„Cheltuiala de cercetare-dezvoltare poate creşte prin doi factori: atragerea, în România,  de centre de cercetare-dezvoltare ale com­pa­niilor multina­ţio­nale şi dezvol­tarea industriei locale bazată pe inovaţie, care să creeze produse şi servicii generate din activi­tatea de cer­cetare-dez­vol­tare”, a explicat  Florin Talpeş, CEO al producătorului de soluţii de securitate Bitdefender. El a amintit că modificările legislative făcute în ultima perioadă pentru stimularea activităţii de cercetare-dezvoltare încep deja să dea roade, mai ales că există din ce în ce mai multe multinaţionale care vin în România să dezvolte centre a căror activitate de cercetare să genereze produse şi servicii inovative. 

Din toamna acestui an, angajaţii care lucrează în domeniul cercetării-dezvoltării aplicative şi tehnologice beneficiază de scutirea impozitului pe venit de 16% (măsură aplicabilă pentru circa 18.000 de persoane). Tot din această toamnă se aplică şi o măsură de deducere suplimentară cu 50% a cheltuielilor cu cercetarea şi dezvoltarea din impozitul pe profit (adică la fiecare 100 de lei cheltuiţi cu activităţi de cercetare-dezvoltare, angajatorii deduc 150 de lei din impozitul pe profit). Această măsură, supranumită în companii „50% R&D tax incentive”, exista în legislaţie şi anterior, dar nu se aplica şi centrelor de dezvoltare ale multinaţionalelor, cum se întâmplă de acum încolo.

„Măsura «50% R&D tax incentive» a avut rolul, pe de-o parte, să scoată la lumină cheltuielile de cercetare-dezvoltare din mediul privat, pentru că existau organizaţii care derulau astfel de activităţi, dar care nu erau evidenţiate contabil şi nu apăreau în statistici. Alt rol al acestei măsuri a fost acela de a creşte atractivitatea României pentru atragerea de centre de cercetare-dezvoltare ale multinaţionalelor. Iar România a devenit deja un «borcan cu miere» pentru centrele de R&D ale multinaţionalelor, este pe harta investitorilor şi are o reputaţie bună”, a mai spus Florin Talpeş.

Marele avantaj al acestor investiţii în centrele de cerce­tare- dezvol­tare făcute de către investitorii străini îl reprezintă faptul că, pe lângă faptul că există o creştere a cheltuielilor din acest sector, forţa de muncă recrutată ajunge să se perfecţioneze lucrând cu cele mai noi tehnologii.

„Este adevărat că există o competiţie extrem de mare în acest domeniu, dar România deja a devenit un fel de cluster de centre de cercetare-dezvoltare pentru dezvoltarea conceptului de smart cars. În acest moment există în jur de zece mari companii internaţionale care au în Ro­mânia centre de cercetare-dezvol­tare în care echipele lucrează pe zona de smart cars”, a mai spus Florin Talpeş.

Deşi centrele de R&D ale multinaţionalelor nu aduc aceeaşi valoare adăugată în economie cum ar aduce, de exemplu, crearea şi dezvoltarea unui produs românesc inovativ, rolul acestora este esenţial pentru transferul de competenţe către cercetătorii români care lucrează la produsele viitorului.

„Centrele de cercetare-dezvoltare ale multinaţionalelor contribuie la transferul de competenţe şi cunoştinţe către angajaţii locali, ceea ce înseamnă că în România vor fi sute sau chiar mii de specialişti cu experienţă în proiecte de cercetare pe cele mai noi teme din aria smart cars, de exemplu. Dincolo de acest transfer, oamenii formaţi în aceste domenii pot crea ulterior produse şi servicii inovative folosind cunoştinţele pe care le-au acumulat, care să stimuleze formarea unei industrii bazate pe inovaţie românească”, a mai spus Florin Talpeş.

În valoare absolută, cheltuielile cu cercetarea-dezvoltarea din România au reprezentat anul trecut numai 3,47 mld. lei (circa 783 de milioane de euro), arată datele publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică. La nivelul statelor din Uniunea Europeană, media investiţiilor în cercetare-dezvoltare este de 2% din PIB, adică de patru ori mai mare decât în România, arată datele Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. Statele care investesc cel mai mult în cercetare sunt Suedia (unde acest sector are alocat 3,26% din PIB), Austria (3,07% din PIB), Danemarca (3,03%), Finlanda (2,9%) şi Germania (2,87%).

La polul opus este situaţia din Cipru (care alocă numai 0,46% din PIB cercetării), România (0,49%), Letonia (0,63%), Malta (0,77%) şi Croaţia (0,85% din PIB).

Faţă de acum zece ani, ponderea în PIB a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare din România nu a crescut semnificativ. În 2006, cheltuielile cu acest sector reprezentau 0,45% din PIB, faţă de 0,49% în 2015. În 2008, cheltuielile cu activităţile de cercetare-dezvoltare ajunseseră la o valoare de vârf de 0,57% din PIB.

În ceea ce priveşte efectivele de angajaţi care lucrează în cercetare-dezvoltare, datele INS arată că la finalul anului trecut lucrau aproape 43.500 de persoane. Dintre aceştia, majoritatea (43%) lucrează în universităţi şi în sectorul guverna­mental (29%), în mediul de afaceri activând numai 27% dintre cercetătorii din România.

adelina.mihai@zf.ro