LA 18 ANI, DE LA ZIARUL FINANCIAR LA ZF. CELE DOUĂ LUMI DE CITITORI: Cum trece LIDL în faţa lui Isărescu

Autor: Cristian Hostiuc 17.11.2016

Ziarul Financiar a ajuns unul dintre cele mai cunoscute, cele mai bune şi cele mai respectate branduri create în România de un antreprenor român, Adrian Sârbu, în ultimii 18, dacă nu chiar 25 de ani.

Într-o lume a schimbărilor tehnologice, a modificărilor structurale tehnologice, demografice, a crizei, a căderii modelului variantei tipărite, Ziarul Financiar poate sărbători cei 18 ani stând în picioare cu mândrie, atitudine şi determinarea de a realiza ceea ce şi-a propus.

Ideea Ziarului Financiar a fost de a da lumii de business din România, antreprenorilor, investitorilor, multinaţionalelor, executivilor, (am încetăţenit pe piaţă noţiunea de CEO), managerilor, o voce pentru a arăta ceea ce fac ei, pentru a prezenta mai întâi realizările lor şi apoi problemele, pentru a arăta date şi cifre care să constituie o bază de analiză şi de discuţii.

Între timp, Ziarul Financiar a devenit şi ZF.ro, şi Ziarul Financiar/Facebook unde este o altă lume, mai dură, mai critică şi mai tranşantă.

Ziarul Financiar este cel mai complex produs media din România, iar de acest lucru ne dăm seama noi, cei care-l facem, şi voi, cei care îl citiţi, şi ne dăm seama acum, când trebuie să listăm ceea ce producem şi ce înseamnă acest brand:

♦ Ziarul Financiar print - ziarul clasic, aşa cum a început el acum 18 ani; Zf.ro - site-ul; ZF Corporate.ro - site-ul de analize, de grafice, de arhivă; Zf e-paper - varianta digitală a ziarului, care poate fi răsfoită digital în fiecare dimineaţă;

♦ ZF Live - emisiunea de business de luni până vineri, de la 12.00 la 13.00, unde producem 250 de ore pe an cu peste 500 de invitaţi, cei mai mulţi necunoscuţi, dar care au în spate o poveste de business fantastică;

♦ Suplimentul lunar de lifestyle După Afaceri Premium;

♦ Revista lunară Business Construct;

♦ Cataloagele şi anuarele de Energie, Auto, Logistică şi Transporturi, Construcţii, Cei mai mari jucători din economie, Cele mai valoroase companii, Anuarul Financiar, Top Tranzacţii, Top MBA;

♦ Suplimentele IT&C, Retail, Birouri, Internet of Things, Vehicule Comerciale, Logistică, Polonia, Japonia etc.;

♦ Conferinţele, Summit-urile, Galele - Power Summit (Energie), Top Tranzacţii, Pharma, Bancar, Asigurări, Digital, Auto, Branduri Româneşti, Agrobusiness, Cei mai mari jucători din economie, Cele mai valoroase companii din România, Gala Avocaţilor şi Gala anuală a ZF.

♦ În acest an am început proiectul ZF Antreprenorii României, cu care am ajuns în 11 oraşe din afara Bucureştiului, în încercarea de a descoperi ceea ce este dincolo de centrul Capitalei.

Ziarul Financiar are două lumi de cititori, care se intersectează, dar se şi despart în preferinţe, interese, opinii.

Lumea ziarului print aparţine antreprenorilor români care şi-au început afacerile în anii ‘90 şi 2000, investitorilor străini care au început să apară de la sfârşitul anilor ‘90 şi în valul din 2000 până în 2008, multinaţionalelor care şi-au înfipt steagul în sectoarele economice ale României, directorilor de top care trebuia să ştie ce se întâmplă în jurul lor, bancherilor, avocaţilor, consultanţilor, investitorilor de la bursă etc.

Toată această generaţie vrea să citească despre investiţii, despre evenimentele macro, despre „ce a spus Isărescu“, despre ce fac marile companii, despre proiectele lor, despre ce fac colegii lor şi concurenţa din business, despre fuziuni şi achiziţii, despre cursul valutar la care îşi calculează bugetul propriu, despre inflaţie sau dobânzile la credite pentru firme, despre rezultatele la bursă, despre deficitele României, despre dezindustrializare, despre exporturi şi importuri, despre cum se reflectă impozitele şi taxele în businessul lor, despre marile contracte, despre intrarea în Uniunea Europeană şi cine mai vine în România sau despre pericole interne şi externe. Aceasta este o generaţie care a apucat să trăiască şi în perioada comunistă şi poate face comparaţie în orice moment.

Între timp, a venit Internetul, întâi cu Google şi apoi cu Facebook în frunte, care au schimbat şi schimbă zilnic subiectele şi temele preferate ale cititorilor.

Dacă prima generaţie este capitalistă, aparţinând patronilor, proprietarilor, acţionarilor, marilor investitori, celor care ocupă funcţiile de CEO, CFO, COO, cealaltă generaţie aparţine corporatiştilor, angajaţilor, freelancerilor, micilor şi mijlociilor antreprenori. Este o lume mai socială.

Ei ajung la ZF prin intermediul smartphone-urilor, desktopului sau tabletei cu ajutorul Google, Facebook, prin newsfeed-uri, prin cross-uri (pentru cei care nu ştiu, sunt titlurile mai mult sau mai puţin exagerate sau care au mai mult sau mai puţin legătură cu conţinutul pus pe alte site-uri pentru ca cititorii să ajungă la articolul de pe site-ul tău) şi mai puţin prin tastarea directă pe www.zf.ro.

„Ce a spus Isărescu“ trece pe locul 5, pentru că în frunte s-a instalat „ce face Lidl, ce face Kaufland, ce face Orange sau Vodafone“, ce salarii se oferă în piaţă, cine mai face angajări, ce şefi mai vin, ce oferte de credite au băncile, cine mai construieşte pentru Prima casă, ce malluri se mai deschid, ce oferte are Zara sau H&M, ce last-minute sunt la Wizz Air, Blue Air sau Ryanair, ce iPhone s-a mai lansat şi nu în ultimul rând ce ameninţări (de război) sunt la graniţele României.

Într-o discuţie cu un corporatist pe tema ce se citeşte în România pe net, el constata cu indignare că presa livrează cititorilor numai bârfe, cancanuri, articole frivole, superficiale, cu titluri pompoase. Din discuţie în discuţie, am aflat că el cu degetul lui a dat click la un articol despre pisici (dacă nu ştiţi, sunt cele mai vizualizate şi citite articole pe net şi pe Facebook), dar nu l-a interesat deloc să dea click pe un titlu care îl anunţa că tocmai i-a crescut ROBOR-ul, indicatorul de referinţă la creditele în lei. Pisicile sunt mai importante decât faptul că el plăteşte 10 lei pe lună mai mult pentru rata la bancă.

Această lume a corporatiştilor şi angajaţilor nu are suflet când citeşte despre problemele companiilor unde lucrează, ale patronilor, în special români, sau ale străinilor care au venit în România să exploateze. Faptul că sunt taxe mari pe forţa de muncă nu îi interesează deloc, având în vedere că ei şi-au negociat netul cu patronul. În sinea lor vor să devină antreprenori, dar preferă cei 1.000 de euro dintr-o multinaţională pentru a merge liniştiţi în weekend sau în concedii cu low-cost-ul (de aceea aceste articole sunt cele mai căutate şi citite). O reducere de preţuri la H&M „bate“ orice deflaţie sau inflaţie în România.

De Isărescu au mai auzit că e la BNR de mult timp, din vremea bunicilor lor, dar de cine este ministrul finanţelor în România nu au auzit şi oricum nu îi interesează. De Fratelli, Loft, Gaia au auzit, dar de fraţii Pavăl (cei din spatele Dedeman) mai puţin. De aceea, noi tot timpul încercăm să facem articole despre „who is who“ în România, pentru că în fiecare an vine o altă generaţie care nu ştie cine este în spatele unor afaceri sau branduri româneşti.

Nu ştiu dacă ne-am propus să facem educaţie, aşa cum toată lumea cere de la media, dar în felul nostru încercăm să punem pe masă sau pe ecranul smartphone-ului teme la care lumea să se gândească: de ce hainele sunt mai scumpe în Vest decât în România, de ce benzina este mai ieftină în Austria decât la Bucureşti, de ce preţul unui credit este mai mare la noi decât în afară, de ce trebuie să avem o creştere economică de peste 5% pe an, de ce salariile la stat sunt mai mari decât în sectorul privat, de ce şefii instituţiilor statului independente şi autofinanţate au salarii mai mari decât omologii din alte ţări din Vest, care au în responsabilitate pieţe mult mai complexe şi mai mari.

Ziarul Financiar a realizat foarte multe lucruri în cei 18 ani de care noi suntem mândri. În acelaşi timp, sperăm că şi cititorii noştri, atât cei din prima generaţie, cât şi din generaţia Millennials să ne aprecieze şi să ne susţină.

Ştirile, poveştile, analizele vor rămâne, dar ordinea în care cititorii ajung la noi se schimbă, respectiv, întâi prin smartphone, acest obiect pe care îl purtăm 24 de ore din 24 cu noi, desktop, tabletă, e-paper şi apoi ZF Print.

Indiferent cum ajung la noi şi cum ne citesc articolele, direct sau prin like-uri şi share-uri, ZF mulţumeşte celor 250.000 de cititori zilnic (print şi online) şi advertiserilor pentru încrederea acordată.