Andrei Rădulescu de la Banca Transilvania anunţă sfârşitul epocii creditelor ieftine

Autor: Iulian Anghel 24.11.2016

Plecată în 2006 de la 30% din media zonei euro în ceea ce priveşte puterea de cumpărare (PIB/capita în Paritatea Puterii de Cum­pă­rare), România a ajuns în aceste zile spre jumă­tate din această medie, arată o analiză a econo­mistului Andrei Rădulescu de la Banca Transil­vania, prezentată în cadrul unui e­veniment al Finmedia, legat de parcursul României în cei zece ani de la integrarea în UE. În dinamică, pare un parcurs bun, dar comparaţia cu alte ţări arată de cât de departe a pornit România şi ce eforturi semnificative trebuie să facă pentru recuperarea decalajelor uriaşe care o despart de clubul zonei euro.

Toţi economiştii cad de acord că, deşi îndeplineşte criteriile standard de aderare la zona euro, sărăcia ţării este prima recomandare pentru amânarea acestei date până ce criteriul de bunăstare va atinge 70-80% din media UE. Această medie măsurată ca Paritate a Puterii de Cumpărare (un indicator care ia în calcul preţurile şi inflaţia) este la aproximativ 50% din media zonei euro şi la 57% din media UE.

Potrivit sursei citate, anul acesta PIB-ul va creşte cu 5% şi va avea un ritm înalt şi anul viitor, de 4,3%. În 2018 Produsul Intern Brut ar urma să crească cu 3,8%, iar în 2019 cu 3% - an în care PIB-ul nominal va depăşi pen­tru prima da­tă în istorie 200 de miliarde de euro. Consu­mul – care a împins în ultimii doi ani economia – ar urma să scadă şi el, trecând de la o creştere de 7,2% în acest an la una de 4% în 2017, 3,9% în 2018 şi 3,6% în 2019.

Rădulescu prognozează că dobânda de politică monetară va creşte de la 1,75% anul acesta la 4% în 2019, iar rata de dobândă la titlurile de stat pe zece ani va avansa de la 3,3% acum la 4,2% în 2019. Leul ar urma să se aprecieze însă până la 4,3 lei/euro până în 2019.