Gala ZF 2016: Topul celor mai valoroase 100 de companii din România are un nou lider. Ce alte surprize a adus Gala ZF, cel mai important eveniment care celebrează mediul de business din România

Ziarul Financiar 28.11.2016

Ziarul Financiar a sărbătorit 18 ani de existenţă printr-o gală, unde, ca în fiecare an, a reunit clasa de business a României, antreprenori, directori, manageri, bancheri, avocaţi, consultanţi, români şi străini. În acelaşi timp, ZF a sărbătorit şi 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, o perioadă cu multe provocări, dar şi cu rezultate şi businessuri de succes. În cadrul galei au fost prezenţi 600 de participanţi şi ca în fiecare an Ziarul Financiar a acordat zece premii pentru cele mai valoroase companii din economie şi trei premii speciale pentru cel mai spectaculos salt în cei 10 ani de UE, pentru cea mai mare tranzacţie din 2016 şi pentru cel mai puternic brand din retailul farmaceutic. Invitaţii speciali ai galei au fost Paul Donovan, economist-şef global la UBS Wealth Management, cea mai mare bancă elveţiană, şi Philip Stephens, analist politic şi editor coordonator la Financial Times.

 

„Trebuie să alegem dacă vrem să trăim într-o societate prosperă, deschisă către restul lumii sau să ne întoarcem într-o Europă unde ţările se retrag în spatele graniţelor“

Philip Stephens, comentator-şef politică la Financial Times:

Gala ZF a fost o sărbătoare pentru România, a succesului pe care l-a adus Uniunea Europeană pentru businessurile pe care le aveţi. Eu trebuie să vorbesc astăzi despre lume. Aceasta este o lume în care noul preşedinte american, un star TV miliardar, o lume în care propria mea ţară, Marea Britanie, a votat să iasă din UE, şi o lume unde guvernele din jurul Europei şi din mare parte din lume se îndreaptă spre mişcări naţionaliste. Nu este neapărat o imagine de sărbătorit.

Trăim într-o lume care începe să se divizeze. Votul pentru Brexit în propria mea ţară şi alegerea lui Trump în SUA vorbesc despre o lume unde fosta siguranţă a dispărut. Vedem cereri din partea Chinei şi Rusiei pentru schimbarea regulilor pe care se bazează sistemul internaţional, pe care după căderea Zidului Berlinului mulţi dintre noi le-am luat de bune ca un cadru pentru pace şi relaţii la nivel mondial.

Putem spune cu certitudine că ordinea stabilită la sfârşitul Războiului Rece se clatină în jurul nostru. Mult mai puţin clar este cu ce va fi aceasta înlocuită. Călătorind în jurul UE în ultima perioadă, am văzut că diplomaţii încep să vorbească despre evenimente vechi, din secolul 19, precum Congresul de la Viena, în loc să vorbească despre secolul 20, în discuţii despre cum ar trebui să fie ordinea între naţiunile europene.

Cred că cei mai mulţi oameni au fost surprinşi de alegerea lui Trump. Eu sunt stresat de asta. De la acel vot şi-a moderat un pic ideologia pe care şi-a exprimat-o în campanie şi sunt multe contradicţii, mai ales în partea de politică externă. Dar dacă este o constantă, este că preşedintele vrea să se retragă din responsabilitatea globală pe care SUA şi-a asumat-o din 1945. După cum spune Trump, el este împotriva globalizării şi pentru America.

Europa deja a experimentat perioade dificile: criza din zona euro, criza migraţiei, Siria şi creşterea populismului anti-Bruxelles. Adevărul trist este că lucrurile nu vor deveni mai uşoare. Probabil că în anii următori vom vedea Marea Britanie că va părăsi Uniunea Europeană şi un „Brexit dur“. Va trebui să ne adaptăm unui nou preşedinte american, al cărui angajament cu privire la alianţa transatlantică, NATO şi UE este un zid.

Cred că în această parte din UE promisiunea sau ameninţarea unui preşedinte american care încheie acorduri cu preşedintele rus, care doreşte restabilirea sferei de influenţă a Rusiei, este extrem de periculoasă.

Lumea în care trăim poate fi descrisă de trei trenduri: primul este globalizarea în retragere în faţa creşterii naţionalismului. Vedem Brexit, Donald Trump, Marine le Pen, Mişcării Cinci Stele din Italia şi alte mişcări poupuliste în UE. Aceste mişcări marchează o împotrivire în raport cu globalizarea. Al doilea trend care modelează lumea este retragerea Statelor Unite din rolul de leadership în politica mondială, în contextul unei stări politice caracterizate de ostilitate pentru implicarea în probleme externe.

A treia forţă este o scădere a încrederii între cetăţeni şi elitele de business şi politică, ceea ce alimentează creşterea măsurilor populiste. Dacă ne uităm la războiul civil din Siria, la criza refugiaţilor, la confruntările dintre suniţi şi şiiţi şi la confruntările marcate de extremiştii islamişti, vedem de ce spun că trăim într-o eră a divizării.

Dacă ne uităm la începutul mileniului, în anii 2000, şi la anii până la aderarea României la Uniunea Europeană, vedem că lucrurile nu arătau deloc aşa. Eu eram optimist că am scăpat de ideile extremiste care au afectat Europa la începutul secolului 20. Dar nu mai este ceva care trebuie luat de bun. Dacă în urmă cu câţiva ani viitorul părea liberal, acum începe să apară neliberal. Criza financiară din 2008 a schimbat ideologia Washingtonului, iar veniturile stagnante şi măsurile de austeritate au fertilizat solul pentru protecţionism.

Acum un an, părea posibil ca două acorduri comerciale majore, TPP şi TTIP, ar da încă un avânt către liberalizarea comerţului. Cred că indiferent ce va spune Trump săptămânile următoare, aceste acorduri sunt moarte.

Când vorbim despre România, vedem o ţară europeană cu o creştere economică de 6%, vedem tranziţia de la un guvern tehnocrat la un guvern ales, vedem că sunt multe lucruri care merg bine. Nu există un ghid care să ne arate ce să facem, nu este un manual care să rescrie regulile economiei de piaţă şi să spună cum să redistribuim banii. Politica are nevoie de o perioadă de creştere economică, unde veniturile majorităţii încep să crească. Politicile fiscale trebuie să fie mai „corecte“.

Pe lista de făcut trebuie şi o rebalansare a puterii dintre corporaţiile mari şi guvern. Puterea multinaţionalelor a făcut dificil pentru guverne să joace în aceeaşi ligă, iar globalizarea a multiplicat şansele pentru evaziune fiscală. 

 

„Avem în faţă o provocare majoră. Suntem puşi în faţa unor schimbări dramatice în modul în care economia mondială funcţionează şi a modului în care muncim“

Paul Donovan, economist-şef global la UBS Wealth Management, cea mai mare bancă elveţiană:

Avem în faţă o provocare majoră. Suntem puşi în faţa unor schimbări dramatice în modul în care economia mondială funcţionează. Şi asta afectează Uniunea Europeană, care încă este cea mai mare economie din lume, şi implicit România, ca parte importantă din această economie.

Schimbările pe care le vedem au fost numite a patra revoluţie industrială, mişcarea către o economie virtuală, o creştere a folosirii roboticii, inteligenţei artificiale, a economiei de sharing precum cea folosită de Uber sau Airbnb. Când revoluţii se întâmplă, ele schimbă societăţi, cum muncim, unde muncim. Şi această revoluţie va modela ce se întâmplă în Europa în următorii 10 ani.

Începem să vedem încă o fază a capitalului folosit să înlocuiască munca. Începem să vedem roboţi care vin şi înlocuiesc munca muncitorilor din fabrici, din birouri, şi vine în faţa unui număr mare de joburi. La un anumit nivel, acesta aduce businessurile înapoi în Europa.

Trendul de outsourcing în Asia din ultimii ani începe să fie schimbat. Industria de îmbrăcăminte din Europa începe să crească ca mărime, după 100 de ani de diminuare. Dar în această creştere este o provocare pentru România, care, mai ales în ultimii 10 ani, a beneficiat de poziţia de economie cu costuri mici. România rămâne în continuare una dintre cele mai competitive ţări din punctul de vedere al costului muncii. Totuşi, aceasta nu garantează succesul în a patra revoluţie industrială.

Vedem de asemenea schimbări în modul în care muncim. În ultimii opt ani în Marea Britanie, numărul companiilor a crescut cu 50%. Nivelul de investiţii nu a crescut deloc. Cum este posibil? Astăzi, 76% din companiile din Marea Britanie nu au niciun angajat. Sunt businessuri de o singură persoană. Mergem spre o lume unde să fii propriul tău angajator devine tot mai comun. Iar aceasta schimbă businessurile, schimbă flexibilitatea, schimbă infrastructura din economia globală. UBS tocmai a deschis un nou birou în Londra. Acest bioru are spaţiu pentru 5.400 de oameni. UBS are 6.500 de angajaţi în Londra. Există mai multe explicaţii pentru asta: fie urmează o disponibilizare masivă, iar managementul nu este prea subtil legat de asta, sau UBS şi-a dat seama că nu petrec decât 3 zile pe lună în Londra. Deci de ce am nevoie de un birou pentru 30 de zile pe lună? Ceea ce începem să vedem prin această mişcare spre „self-employment“ este că schimbă modul în care sunt folosite birourile, oraşele. Dacă încep să lucrez mai mult de acasă, nu am nevoie de transport public în Londra, am nevoie de altfel de infrastructură. Am nevoie de infrastructură puternică de internet, nu de şosele.

De asemenea, asta schimbă investiţiile din economii. Dacă vorbim cu oamenii de afaceri astăzi în România, tot aud îngrijorarea că nu investim destul, că este o economie de consum. De unde ştim că e o economie de consum? Nu îţi mai poţi da seama, pentru că vedem că în businessurile de o persoană investesc diferit.

Modul în care lucrăm s-a schimbat, iar consumul, care creşte în România, ar putea de asemenea să fie o investiţie pentru viitor în dezvoltarea comunicării şi a abilităţii oamenilor de a lucra. Cred că acest proces schimbă de asemenea şi comerţul global. Singurul lucru care îmi dă speranţă într-o lume mai protecţionistă este că comerţul va deveni tot mai puţin relevant. Având în vedere ascensiunea roboticii şi creşterea tehnologică, devine din ce în ce mai uşor să produci bunuri local şi să reduci nivelul de comerţ necesar. Spre exemplu, dacă ne uităm la H&M, acum face haine şi în Europa. Aceasta le-a crescut tiparele de aprovizionare şi le-a crescut eficienţa.

Când ducesa de Cambridge a fost într-o vizită în Canada, a fost fotografiată purtând o rochie albastră. Toate ziarele din lume au scris despre asta. În 48 de ore, H&M avea copii ale acelei rochii albastre în toate magazinele din Europa, pentru că puteau să producă local. Dacă încă făceau outsourcing în China şi importau pe containere, ar fi durat până la 6 săptămâni. Modul în care facem comerţ se schimbă. Îngrijorarea mea în acest mediu este că valoarea bunurilor va scădea, dar valoarea comerţului din servicii, cum ar fi design, programare, va creşte. Politicienii de cele mai multe ori sunt blocaţi în trecut. Ei cred de multe ori că pentru a face comerţ trebuie să pui bunuri pe un vas. Nu se mai întâmplă asta, iar politicienii trebuie să realizeze asta.

 

Premii Speciale: ZF a premiat ca În fiecare an trei reuŞite din business care au marcat anul 2016

 

Valer Hancas, manager al Kaufland

Anul acesta probabil că Ziarul Financiar o să absolve liceul, ţinând cont că a făcut 18 ani. Noi suntem doar în clasa a V-a, având 11 ani pe piaţa din România. Sigur că această creştere ar putea să fie pusă în contul deciziilor manageriale, însă mă consider un privilegiat în seara aceasta tocmai pentru faptul că sunt primul angajat al Kaufland România care intră în posesia acestui premiu special. Premiul, din punctul meu de vedere, nu aparţine board-ului, ci aparţine tuturor celor peste 15 mii de angajaţi. Fac parte din companie din 2005, am participat la toate etapele dezvoltării acesteia, am lucrat în diverse departamente din cadrul companiei şi pot să vă spun cu certitudine că fără aportul acelor mii de perechi de mâni şi mii de capacităţi cerebrale nu am fi putut să ajungem astăzi aici unde suntem. Vă mulţumesc tuturor şi nu în ultimul rând voi dedica acest premiu tuturor colegilor mei din companie.

 

Anca Vlad, fondator farmaciile Catena -Fildas Group

Mulţumesc foarte mult Ziarului Financiar pentru acest premiu, pentru faptul că ne-a remarcat. Când văd aceste persoane tinere şi foarte frumoase aici pe scenă, nu pot decât să mă gândesc la calitatea deosebită a forţei de muncă în România atât în ceea ce priveşte inteligenţa, cât şi prezenţa şi dragul de a munci. Asta este ceea ce pot să vă exprim într-o notă personală. De 25 de ani avem de-a face cu probleme de resurse umane cum se spune şi vă pot spune şi că evoluţia este din ce în ce mai bună, abilităţile sunt tot mai complexe şi sunt uimită când trec pe lângă clădirile noastre şi văd lumini aprinse şi nu înţeleg de ce. Mă străduiesc tot timpul să fac astfel oamenii să termine la timp treaba şi să aibă şi viaţă personală, dar se pare că îi pasionează la fel de mult cum m-a pasionat şi pe mine.

Ne lăudăm cu IT-ul, sunt 30 de mii de specialişti în IT în Bucureşti, sunt 9 mii la Cluj, dar sunt 35 de judeţe fără IT-işti. Am vrut să scoatem acest lucru în evidenţă pentru că vrem informatizarea României şi ea nu se poate face decât dacă tratăm toate regiunile ţării în mod egal. Cred că am reuşit. Dacă va impresionat această observaţie, cred că am reuşit să transmitem ceva astăzi. Vă mulţumesc foarte mult pentru acest premiu. Chiar este o mare bucurie.

 

Raul Ciurtin, fost acţionar al Albalact

Muţumesc foarte mult Ziarului Financiar pentru acest premiu, pe lângă altele pe care le-am primit de-a lungul timpului. Mulţumesc pentru susţinerea continuă pe care Ziarul Financiar o acordă antreprenorilor români şi companiei Albalact. Pe lângă faptul că sunt un cititor fidel şi constant şi contribui la ratingul şi traficul pe online, pe site-ul Ziarului Financiar, pot să spun că vă doresc viaţă lungă, succese la fel de multe ca şi până acum şi cred că o să rămâneţi pentru foarte mult timp un reper în industria media de business. Cred că Ziarul Financiar oferă în fiecare zi câte o lecţie de business.

 

 

TOP 10 Cele mai valoroase companii din România: Energia rămâne cea mai mare „pepinieră“ de companii valoroase, dar după un deceniu liderul s-a schimbat

Ca în fiecare an, Ziarul Financiar a premiat cele mai valoroase companii, cele mai mari investiţii din piaţă şi cele mai spectaculoase evoluţii, companiile care şi-au lăsat amprenta în economia românească.

 

Hidroelectrica - Remus Borza, proprietar Euro Insol, fost administrator judiciar al Hidroelectrica

Hidroelectrica este dovada vie că există viaţă şi după insolvenţă. Spuneam în 2012 că insolvenţa Hidroelectrica va face istorie, iar dovada este că suntem pe cea mai înaltă poziţie din podiumul Ziarului Financiar. Insolvenţa Hidroelectrica a arătat care este potenţialul real al companiilor statului, că şi ele pot să genereze încredere, stabilitate şi profit dacă sunt administrate corect. Sper ca statul să depolitizeze companiile, altfel le condamnă la arierate, faliment şi şomaj. Companiile statului reprezintă veritabile motoare de creştere economică şi stabilitate. În 2012 am preluat cea mai îndatorată companie din România: peste un miliard de euro datorii. În 2016, am redat-o ţării, celor doi acţionari, cu zero datorii. Anul trecut, Hidroelectrica a reuşit cea mai bună performanţă: EBITA de 68% din cifra de afaceri. Asta înseamnă undeva la 500 de milioane de euro profit operaţional. Rezultatele la 9 luni ale Hidroelectrica arată un profit de 1,1 miliarde de lei, şi ţinta noastră bugetată pentru 2016 este de 1,4 mld. de lei. Toate aceste rezultate sunt efectul unei munci extraordinare, şi trebuie să le mulţumesc celor 3.200 de angajati. Restructurarea a însemnat şi sacrificiu. Hidroelectrica a devenit un model aspiraţional de eficientizare economică. Acest premiu ne onorează, dar ne şi obligă.

 

OMV Petrom - Mariana Gheorghe, CEO al Petrom

Pentru o companie care de 10 ani a fost pe locul I, sunt onorată să mă aflu astăzi aici şi să primesc locul doi. Spun că sunt onorată pentru că în ultimii doi ani preţurile la ţiţei, care determină veniturile noastre, au scăzut cu 60%. Echipa Petrom este o echipă de profesionişti, care a arătat rezilienţă şi flexibilitate, şi în ciuda provocărilor pe care le-am avut în aceşti an, pornind de la transformarea după privatizare, pornind de la criza din 2008, şi având în vedere ultimii doi ani de scăderi de preţuri la petrol, suntem mândri că suntem aici. Vreau să felicit ZF pentru profesionalism şi să felicit România pentru 10 ani de parcurs cu greutăţi, dar cu speranţe în viitor. Cred că împreună putem fi mândri că trăim în această ţară. 

 

Orange România - Andreea Ioniţă, director strategie şi program management al Orange România

Este al şaselea an consecutiv când Orange se află în top 10 cele mai valoroase companii din România. Şi Orange, alături de ZF, este alături de comunitatea din România de aproape două decenii. Am învăţat de-a lungul anilor o lecţie importantă: adaptabilitatea, atât la nevoile clienţilor, cât şi la cerinţele pieţelor, şi inovaţia, sunt două cuvinte-cheie care ne ajută zi de zi în drumul nostru către succes. Un nou pas l-am făcut anul acesta prin lansarea serviciilor convergente la nivel naţional. Mulţumesc clienţilor şi partenerilor care ne sunt alături, ne sunt fideli şi ne oferă încredere.

 

Automobile Dacia - Liviu Bocşaru, CFO al Renault Group România

Reprezint peste 16.000 de angajaţi care muncesc pentru brandul Dacia. Astăzi la Mioveni la fiecare 55 de secunde este produsă o maşină, cu o calitate şi concepţie „Made in Romania“, maşini care sunt comercializate în 44 de ţări. Cei 16.000 de angajaţi semnează cu mare mândrie acest succes. Avem o istorie foarte frumoasă, dar în fiecare zi lucrăm pentru viitor. Într-un context concurenţial care nu iartă pe nimeni, este esenţial să ne creştem productivitatea, performanţa şi competitivitatea companiei pentru a putea garanta activităţile pe care le avem în România, şi chiar să le creştem. Acest lucru nu este întotdeauna suficient. Avem nevoie de un mediu de afaceri care să suscite creşterea competitivităţii companiilor. ZF are un rol de a stimula şi promova măsuri care să ducă la un astfel de mediu de afaceri. Vorbim de o legislaţie predictabilă şi la măsuri care să accelereze competitivitatea României în toate domeniile.

 

Romgaz - Vasile Cârstea, director al Sucursalei de Înmagazinare Gaze Naturale Ploieşti

În toţi anii am fost prezenţi la Gala ZF. Vreau să aveţi încredere că vom reveni pe locul pe care am fost. La mulţi ani, Ziarul Financiar!

 

Telekom România - Florin Petolea, director de implementare Telekom

Sunt deosebit de onorat să primesc acest premiu în numele Telekom România. Noi la Telekom încercăm să definim în fiecare zi ceea ce înseamnă servicii de calitate: fie că ne referim la serviciile de internet, la cele de televiziune, de voce, sau de servicii IT&C pentru companii, încercăm să schimbăm viaţa a milioane de oameni în ale căror case sau birouri suntem prezentţi. Lucrul acesta este o mare responsabilitate pe care o simţim pentru societatea românească şi pentru clienţi. Continuăm să investim susţinut în România în fiecare zi.

 

BCR - Dana Demetrian, vicepreşedinte executiv retail şi private banking al BCR

De mulţi ani ZF aduce în faţa noastră cele mai mari companii, nu doar din punct de vedere economic, ci şi din punctul de vedere al modului în care acestea contribuie în piaţă. Acţionarul principal al BCR a crezut şi a investit în bancă atunci când toată lumea s-a retras, şi a ridicat investiţia la 6 miliarde de euro. Nu este simplu să crezi în România într-o astfel de perioadă, iar un astfel de angajament ne-a obligat. Faptul că am avut o astfel de creştere înseamnă că am făcut un efort foarte mare după mulţi ani de transformări. În 2016 am reuşit să finanţăm peste 2 miliarde de euro în România într-un mediu în care încrederea nu se află la ea acasă, înseamnă un angajament pe termen lung. Cea mai mare valoare este încrederea. Credem cu tărie că rolul nostru este să învăţăm din greşeli, să ne întoarcem spre clienţi.

 

BRD - Petre Bunescu, director general adjunct al BRD SocGen

A fi iar în topul primelor 10 companii din România este un lucru care ne onorează şi ne obligă pe mai departe. BRD SocGen este puternic ancorată în realitatea de zi cu zi a businessului românesc, pentru că în rândul clientelei noastre de peste 2,4 milioane de clienţi se regăsesc de la oameni simpli, cu venituri modeste, până la companii internaţionale.

 

Banca Transilvania - Andrei Dudoiu, director general adjunct al Băncii Transilvania

Suntem încântaţi că după 22 de ani de la înfiinţarea unei băncuţe în Cluj de câţiva întreprinzători am ajuns să fim a 9-a cea mai valoroasă companie din România. Este un premiu care ne onorează, dar ne şi obligă. Credem că pe termen lung, pentru a mulţumi acţionarii, trebuie să fim în topul clienţilor şi al angajaţilor. Acest premiu am vrea să îl dedicăm celor 2,5 milioane de clienţi şi celor 7.000 de angajaţi.

 

Fondul Proprietatea - Marius Dan, director pentru relaţia cu investitorii

Suntem onoraţi să ne regăsim constant în acest top alături de cele mai valoroase companii din România. Eforturile echipei noastre de a colabora constant cu consiliile de administraţie şi echipele de management ale companiilor din portofoliu se văd evident în eficientizarea şi creşterea profitabilităţii celor mai mari companii româneşti. Exemple ar fi Hidroelectrica, Portul Constanţa, Aeroportul Bucureşti, Salrom, iar statul, ca acţionar majoritar, este principalul beneficiar al acestor eforturi. Sper ca aceste patru companii să fie listate pe BVB cât mai curând. Noi ne dorim să colaborăm cu noul guvern, astfel încât aceste listări să fie un succes cât se poate de mare şi să ajute la dezvoltarea pieţei de capital din România.