Trebuie să trecem de la „made in Romania“ la „made by Romania. Vreau o Românie care face, nu una care vorbeşte. Sergiu Manea, BCR: România are nevoie de mutarea de la lohn de creiere la desen şi vânzare sub brand românesc

Alexandru Reff: Cred în România, o ţară europeană de succes. Avem un sistem de alianţe europene şi eu­ro­­atlantice, nu văd niciun motiv să nu prospe­răm.

Dincolo de problemele pe care le-a creat, pe plan interna­ţio­nal şi intern, criza a ajutat com­­paniile să tragă o serie de con­cluzii privind greşelile fă­cute şi să le predea lecţii esenţiale de su­pra­vie­ţui­re şi adaptare, care îi fac acum pe an­tre­pre­nori, avocaţi, bancheri şi consultanţi să pri­vească optimişti spre viitor.

Analizând ultimii 10 ani şi situaţia actuală, prin­­cipalele pericole pe care le subliniază aceş­tia sunt populismul excesiv, corupţia încă ridi­ca­tă, suprareglementarea, deficitul forţei de mun­­că, excesul de zel al autorităţilor şi insta­bili­tatea generală a societăţii actuale europene şi nu numai. Acestea sunt concluziile partici­pan­ţilor la evenimentul „10 ani de business: creş­tere explozivă, criză, noua normalitate“, orga­nizat de Reff&Associates în colaborare cu ZF.

Avocaţii, bancherii şi consultanţii pre­zenţi la conferinţa Reff&Asociaţii au o vi­ziune opti­mis­tă depre viitorul României, pu­nând cap la cap semnalele actuale, legate de impactul teh­no­­logiei, implicarea tot mai ac­cen­tuată a eli­telor în viaţa politică şi publică, creşterea eco­no­miei şi caracterul european al societăţii ro­mâneşti, dincolo de deraierile din trecut.

„Cred în România, o ţară europeană de succes. Are un sistem de alianţe europene şi eu­ro­­atlantice, nu văd niciun motiv să nu prospe­răm. Au fost şi greşeli făcute în politicile pu­­bli­ce şi o problemă de percepţie. Asanarea adu­să de lupta anticorupţie va elimina una din­tre reţinerile marelui capital. Suntem o ţară ma­re, un campion, o ţară stabilă, cu politici pu­blice în principiu corecte“, a spus Alexandru Reff, partener Reff&Asociaţii.

O poziţie mai temperată are însă Lucian Cro­i­toru, consilierul guvernatorului BNR, care, amintind de potenţialul de creştere al Ro­mâniei, îl plasează sub 3%, subliniind că pen­tru un avans mai mare, chiar de 5%, este nevoie iniţial de reparaţii la nivelul libertăţilor legate de proprietate şi corupţie.

Reff&Associates, casa de avocatură afili­ată Deloitte, a asistat Piraeus Bank şi Intesa San­pao­lo Bank în vânzarea unor pachete de credite neperformante, precum şi Bank of Cyprus când a vândut credite performante către Banca Transilvania. Tot­oda­tă, Reff&Asso­ciates a asistat fondul de in­vestiţii Nepi în diverse achiziţii.

„În ciuda progresului eco­nomic din România, avem două libertăţi  la nivel de ţări africane: libertatea proprietăţii e neclară si corupţie relativ înaltă. Deşi în teorie avem separaţia puterilor în stat clară, în practică nu e aşa şi apar efecte: productivitatea muncii nu poate creşte la niveluri mai înalte. Există o dis­crepanţă nesustenabilă între libertatea politică şi cea economică. România are potenţial de creştere, dar e nevoie de reparaţii la nivelul proprietăţii şi al corupţiei“, este de părere Lucian Croitoru.

Trecând în revistă evoluţia economiei locale înainte de criză, în criză şi în prezent, consilierul guvernatorului BNR aminteşte că piaţa locală a trecut prin două boomuri, în real estate si consum. Cel din real estate s-a bazat pe credit şi cel din consum pe salarii.

Ceea ce şi-ar dori consilierul guvernatorului BNR în viitor este revenirea pieţelor locale şi europene la starea de euforie care caracteriza economiile înainte de criză şi care pare acum apusă, în condiţiile în care pieţele au parte de un tip de reglementare, de o structură politică care nu permite revenirea la optimismul din trecut.

„Eu sper să nu se ţntâmple aşa, ci să revenim la ce a fost, pentru că aşa este natura noastră.“

O altă problemă subliniată de participanţii la conferinţă este deficitul masiv de forţă de muncă, inclusiv calificată, pentru rezolvarea căreia este nevoie de soluţii pentru oprirea exodului masiv al elitelor. „România este într-un moment pozitiv. Să nu ne iluzionăm cu viitorul însă pentru că avem un mare deficit de forţă de muncă.

Avem 35 de judeţe fără IT-işti, nu avem destui economişti, iar în şcoală oamenii învaţă să memoreze“, a spus Anca Vlad, preşedinte Fildas Group.

O viziune mai optimistă are Andrei Burz-Pînzaru, partener Reff&Asociaţii, care remarcă un trend tot mai vizibil de revenire în ţară a românilor care au lucrat în companii din străinătate. E adevărat că este un pattern care vizează deocamdată zona de elite, nu marea masă de români plecaţi la muncă afară. „Pentru a reface deficitul de muncă e nevoie de mai mult, pentru a da încredere românilor de afară să se întoarcă, România ar trebui să le ofere condiţiile pentru care au plecat.“

Tot el atrage atenţia asupra excesului de zel manifestat în unele cazuri de autorităţi în lupta contra corupţiei şi evaziunii, chiar pornind de la lucruri bine intenţionate, dar şi a impactului pe care tehnologia îl va avea asupra companiilor, tendinţă uşor de văzut deja la nivelul sectorului fintech, dar şi regtech (intrarea tehnologiei în zona de reglementare).

O lecţie învăţată în criză şi de Alexandru Reff este că piatra unghiulară a unei afaceri e echipa şi că realitatea actuală este cea în care competiţia pentru competenţele de vârf s-a accentuat şi talentul e greu de găsit. „E tot mai greu să  reţii talentele şi din cauza presiunii pe costuri a echipei care nu se poate descărca mereu în preţul serviciilor“.

În acelaşi timp, avocatul este îngrijorat de tendinţele privind o serie de reglementări populiste, care sunt contraproductive pentru întreaga economie, cum a fost legea dării în plată şi cea legată de comercializarea produselor alimentare. „Sper să evităm acest cântec de sirenă tot mai atrăgător, inclusiv afară în alte ţări.“

Unul dintre sectoarele care au fost puternic afectate de criza financiară, fiind obligate să înveţe să se adapteze rapid la noua realitate, a fost cel bancar, iar pentru Sergiu Manea, preşedinte executiv al BCR, una dintre cele mai importante lecţii a fost să tempereze clienţii, să refuze anumite cereri atunci când ele puteau avea efecte negative pe termen mediu sau lung pentru aceştia.

„Când vorbeşti despre o operaţiune comercială care aduce volum, profit, ţintele devin foarte ambiţioase, inclusiv de la acţionarii acţionarilor. Suntem într-o afacere care funcţionează, atâta timp cât există şi vânzători şi cumpărători, adică clienţi. Esenţa unui business sustenabil stă în succesul clienţilor pe termen mediu şi lung, chiar dacă uneori trebuie să îi refuzi“, explică Manea.

În acelaşi fel, nimeni nu ştie ce aduce viitorul şi este absolut necesar ca afacerile să aibă capacitatea de a se adapta rapid, să poată lua decizii rapide şi să nu se blocheze, completează Martin Slabbert, fondator-CEO Prime Kapital.

Tot o lecţie despre adaptare predă şi Siminel Andrei, director general al NCH Capital, care a învăţat în criză că trebuie să vinzi cât sunt clienţi şi să adaptezi preţul. „Altă lecţie e că sunt două categorii de oameni: cei care fac şi cei care stau la intersecţie, autorităţile. În criză, autorităţile ridică standardele, cer şi mai mult, pentru că cei puţini care trec pe la ei trebuie să compenseze pentru ceilalţi.“

Aceste lecţii ale crizei, rezumate de participanţii la conferinţă, sunt cele de la care pornesc şi previziunile legate de viitorul economiei româneşti, strâns legată de economia mondială.  Iar viitorul descris de ei aparţine tehnologiei şi creativităţii, o realitate împinsă din spate atât de investitorii străini, cât şi de românii care se întorc în ţară cu o viziune modernă. Ceea ce văd avocaţii, bancherii şi consultantii este implicarea tot mai vizibilă a mediului de business în viaţa publică şi politică. Tot ei atrag atenţia că viitorul trebuie să fie sub umbrela „rule of law“ şi eliberat de excesul de „political corectness“, ce poate deveni o formă de autoritarism.

„Românii au o minte occidentală, dar nu e nicio garanţie privind viitorul. Libertatea de care ne bucurăm trebuie recucerită la anumite intervale de timp pentru că altfel se pierde“, conclu­zionează Lucian Croitoru, în timp ce Sergiu Manea susţine că România  are nevoie de mutarea de la lohn de creiere la desen şi vânzare sub brand românesc.

„Este nevoie de mutarea de la made in România la made by România. Vreau o Românie care face, nu una care vorbeşte“, încheie preşedintele executiv al BCR. 

Acelaşi optimism se regăseşte şi în discursul lui Siminel Andrei, director general al NCH Capital, care vede cinci ani de creştere pentru România, mizând pe creativitatea locală.

„Cred că în 10 ani liderii multi­naţionalelor de aici vor fi români, iar 70-80% din companii vor fi multi­na­ţionale.“

În acelaşi ton, Omer Tetik, direc­torul executiv al Băncii Transilvania, ar vrea ca peste 10 ani, înainte de alegeri, discuţiile să nu se mai centreze pe pro­ble­mele sistemului de sănătate sau so­cial, ci pe strategii ale partidelor politice, iar România să fie o ţară mo­dernă, teh­no­­logizată, care să aibă o infrastructură dezvoltată.

 

 

Alexandru Reff, partener Reff&Asociaţii

 

♦ Mi-e teamă că cea mai importantă lecţie ne este  administrată acum de istorie şi că multe lucruri câştigate şi pe care le credeam pe vecie sunt de fapt fragile n Lumea era stabilă şi predictibilă în 2007, clasa de mijloc prospera, capitalismul era pe vârf, comerţul părea veşnic, nimeni nu îşi imagina că vom avea stări de urgenţă în Europa, partide extremiste, eurosceptice, emigranţi. Asta mă angoasează acum. Lumea este extrem de instabilă acum, puţin predictibilă n Sunt îngrijorat de tendinţele privind reglementări populiste care sunt contraproductive pentru toţi. Sper să evităm acest cântec de sirenă tot mai atrăgător, inclusiv afară n Cred că România, o ţară europeană de succes, are un sistem de alianţe europene şi euroatlantice, nu văd niciun motiv să nu prosperăm.

 

Andrei Burz-Pînzaru, partener Reff&Asociaţii

 

♦ Criza a adus o experienţă foarte valoroasă pentru avocaţi şi clienţi, de exemplu la anumite formulări din contracte pentru tranzacţii. Lumea a început să vadă de ce erau puse acele „qualifications“ în contracte.

♦ Există un exces de zel la autorităţi, pornind de la lucruri bine intenţionate, precum creşterea gradului de colectare, reducerea corupţiei. Am ajuns să lucrăm pe dosare de drept penal al afacerilor în ultimii 4 ani, un segment pe care nu doream să fim prezenţi, dar printre clienţi sunt oameni care ajung să aibă probleme pe speţe nejustificate juridic. Nu acceptăm decât dosarele în care credem că clientul are dreptate. Sancţionarea unor fapte trebuie să păstreze un echilibru, să nu se treacă de la neaplicarea legii la aplicarea ei excesivă, ceea ce devine un factor intimidant  n O greşeală pe care am făcut-o este că nu am luat suficient de rapid decizii privind despărţirea de oameni cu care relaţia profesională, colaborarea, nu funcţiona. Deciziile bine fundamentate nu trebuie amânate n Văd oameni care nu aveau niciun interes pentru lumea politică şi care acum sunt mai interesaţi, mai implicaţi, are loc o trezire faţă de guvernare din partea oamenilor din business, din partea segmentului 30-45 de ani.

 

Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR

 

♦ În România, au fost două boomuri, în real estate şi consum. Cel din real estate s-a bazat pe credit şi cel din consum pe salarii n Până în 2008, politica fiscală a adăugat probleme la acestea, nu a temperat. Am avut deficit nesustenabil, dezechilibru extern de 14% în 2007 şi creşterea da­toriei externe. După care a ur­mat o corecţie abruptă n În absenţa stimulilor sustenabili, creşterea economică din România rămâne redusă. Între 1990 şi 1996, România a avut rate mari de creştere a PIB din cauza represiunii financiare, în 1997 a venit criza, în 1998-2007 am avut rate mari bazate pe capital inflows, urmate de criza din 2007 şi apoi creşterea de după 2011. Potenţialul  de creştere al României este acum sub 3%. Ca să ajungem la creşteri de 5% trebuie să creştem potenţialul n În ciuda progresului economic, avem două din 10 libertăţi  la nivel de ţări africane: libertatea proprietăţii este neclară şi corupţia este relativ înaltă. Deşi în teorie avem separaţia puterilor în stat clară, în practică nu este aşa. Populaţia devine mai permisivă la orice formă de populism.

 

Sergiu Manea, preşedinte executiv al BCR

 

♦ Nu trebuie să dramatizăm ultimii 10 sau 25 de ani. La nivel istoric, vor ocupa doar un paragraf. Noi descoperim acum capitalismul, dar trebuie să descoperim şi cadrul necesar pentru a crea salturile de productivitate. n Împrumuturile pentru active de valoare îndelungată sunt de 4-5 ori mai mici în gospodăriile româneşti decât în ţările central-europene, iar împrumuturile de consum sunt mai mari decât în Polonia. Asta arată lipsa de perspectivă şi de încredere în potenţialitatea economică a ţării n Este nevoie de rule of law, pentru ca să se manifeste capitalul privat. Este nevoie de reforma sistemului privat. Ar trebui să avem o mutare de la „lohn de creiere“ la desen şi vânzare sub brand românesc. Mutarea de la made in România la made by România. Vreau o Românie care face, nu una care vorbeşte.

 

Omer Tetik, director general al BT

 

♦ Nu am o lecţie anume din criză, dar am învăţat că angajaţii şi clienţii sunt o valoare adăugată care te ajută foarte mult. Am devenit mai transparent, mai cooperant decât înainte de criză n Văzând creşterile PIB, nu este important volumul, ci cum distribuim aceste creşteri către populaţie  n La Banca Transilvania am crescut foarte repede şi acum trebui să deservim un portofoliu mare şi practic schimbăm anvelopele maşinii fără să facem pit-stop n Cli­enţii nu investesc în istorie, ci în ce putem livra pentru viitor  n Nu vrem să luăm decizii în panică, este o lecţie pe care am învăţat-o.  n La Banca Transilvania am intrat pe anumite produse pentru că au intrat şi alţii şi asta nu vom mai face. Vom avea stilul nostru, nu pentru cota de piaţă  n În 10 ani poate vom vedea o parte din oamenii de business şi în politică. Sper să nu mai discutăm de sistem de sănătate şi social, ci despre strategia unui partid.

 

Siminel Andrei, director general al NCH Capital

 

♦ O lecţie din criză este că trebuie să vinzi cât sunt clienţi şi să adaptezi preţul n Altă lecţie este că sunt două categorii de oameni: cei care fac şi cei care stau la intersecţie, autorităţile. În criză, autorităţile ridică standardele, cer şi mai mult, pentru că cei puţini care trec pe la ei trebuie să compenseze pentru ceilalţi n Tehnologia va impacta toate afacerile şi trebuie să facem un efort ca să fim în prezent şi să putem comunica cu cei mai tineri n Marketingul este esenţa businessului, nu HR-ul, nu accountingul, nu legal - cum te poziţionezi pe piaţă, faţă de competiţie. Cei care au făcut marketing inteligent în criză au rezistat n Urmează 5 ani de creştere pentru România.

 

Anca Vlad, preşedinte Fildas Group

 

♦ România este într-un moment pozitiv. Să nu ne iluzionăm cu viitorul însă pentru că avem un mare deficit de forţă de muncă, exodul masiv este o mare problemă n Avem 35 de judeţe fără IT-işti, nu avem destui economişti (doar 70.000 de contracte de muncă) n Ex­istă tendinţa stufoşeniei din învăţământ, oameni care învaţă pe dinafară. n Cea mai bună decizie luată de mine în criză a fost reducerea nomenclatorului de clienţi la cei foarte siguri şi serioşi şi dezvoltarea pe cont propriu prin puncte de retail. n Acum antreprenorii trebuie să reia investiţiile.

♦ Legislaţia este complicată, un hăţiş de legi, mă întreb ce înţelege un străin. Dacă rezolvăm asta şi corupţia, or să vină şi investiţiile străine.

 

Martin Slabbert, fondator-CEO Prime Kapital

 

♦ Nimeni nu ştie viitorul şi trebuie ca afacerile să se adapteze rapid, să poţi lua decizii rapide şi să nu te blochezi n Oamenii trebuie să fie foarte atenţi la populism, mai ales dacă vor să păstreze creşterile din ultimii ani. Când economia creşte, oamenii investesc. Dar nu e mereu cea mai bună idee să investeşti masiv când economia creşte. România va fi Ok pe viitor dacă legile vor fi respectate, dacă instituţiile rezistă şi îşi îmbunătăţesc activitatea n Cea mai bună decizie a mea din criză a fost să continui să investesc.

Fotografii: Mihai Dăscălescu