Miercuri vine marea decizie a Băncii Centrale Americane: planul de majorare a dobânzilor la dolar

Autor: Dan Grigore Ivan 13.12.2016

Săptămâna aceasta pe bursa de la Bu­cureşti s-ar putea înregistra vola­ti­li­tate determinată de decizia de mâine, 14 decembrie, a Rezervei Federale a SUA, cea mai importantă bancă centrală din lume, care va anunţa dacă majorează sau nu rata de dobândă de politică mo­ne­tară, cu 0,25 puncte procentuale. De ase­menea, banca va anunţa şi aştep­tările pe care le are de la SUA, cea mai mare economie a lumii.

„Ne putem aştepta ca avansul pre­ţului petrolului să susţină în mod special pieţele de capital, însă de luat în cal­cul este şi decizia de politică mo­ne­tară din SUA (nu ar fi exclus ca reacţia pieţelor să fie din nou neaştep­tată)“, con­sideră Silvia Gabor, analist la XTB Brokers.

În septembrie, pe fondul unor zvo­nuri conform cărora Janet Yellen – gu­vernatorul băncii centrale americane –, va anunţa creşterea ratei de politică mo­netară, bursele lumii au fost cuprinse de anxietate, iar principalii indici bur­sieri au afişat deprecieri importante. Mesajele pe care le va transmite Fed-ul sunt şi mai aşteptate având în vedere alegerea surprinzătoare a candidatului republican Donald Trump la Casa Albă. Mai mult, politicile fiscale propuse de republicani ar putea forţa Fed-ul să crească dobânda-cheie mai repede faţă de planurile iniţiale.

Creşterea economiei mondiale a scă­zut de la un nivel de peste 4% în 2010, până la aproximativ 2,5% în pre­zent, fapt ce pune presiune pe revenirea in­flaţiei peste un prag de 2% - ţintit de economiile dezvoltate.

Pentru a reporni economia şi pentru a combate pericolul deflaţionist, marile bănci centrale s-au angajat să ieftinească capi­talul, sperând astfel că investiţiile şi chel­tuielile vor creşte. Bursele au pro­fitat de această stare de fapt, după ce marii indici au stat pe linia de plutire, în ciuda unei situaţii economice incerte. Cu toate acestea, fenomenul dobânzilor nega­tive a fost reclamat de unii adminis­tra­tori de fonduri de pensii sau instituţii ban­care, pentru că profiturile le sunt ero­date.

Economia americană a reuşit să înregistreze o creştere de 3%, peste aştepări, fapt ce ar putea contribui şi sprijini aprecierea ratei de politică monetară din partea Fed. De asemenea, creşterea puternică a pieţei de capital din Statele Unite şi nivelul scăzut al şomajului ar putea fi motive în plus pentru creşterea dobânzii. Dacă se va concretiza, ar fi a doua apreciere după cea din decembrie 2015 în decursul ultimilor nouă ani.