Primele cifre-cheie ale bugetului pe 2017: Începe să scârţâie bugetul PSD pe 2017: creştere economică de 5,2% în loc de 5,5%

Bugetul pe 2107 va fi construit pe o creştere economică de 5,2%, pe venituri bugetare de 253 mld. lei (plus 14,4% faţă de 2016), cheltuieli bugetare de 277 mld. lei (plus 14,9% faţă de 2016) şi un deficit bugetar de 2,95% din PIB. Anterior era prevăzută o creştere economică de 5,5%.

PIB-ul estimat pe 2015 este de 815 mi­li­arde de lei, în creştere nominală cu 7,5% faţă de PIB-ul estimat în 2016 de 758 mld. lei. Cu 5,2% creştere reală anticipată, previziunile guvernului sunt cele mai optimiste dintre toate prognozele făcute până în prezent pe bugetul pe 2017. Chiar şi prognozele Comisiei Naţionale de Prognoză, pe care noul ministru de finanţe Viorel Ştefan a anunţat că se sprijină, prevăd o creş­tere economică în 2017 de 4,3% şi un PIB nominal de 807 mld. lei.

Premierul Grindeanu a susţinut dumi­ni­că seara la România tv că veniturile buge­ta­re prog­­nozate pentru anul 2017 iau în seamă mă­­surile de relaxare fiscală adoptate de gu­vern, iar cheltuielile includ facilităţile deja a­dop­­­tate. „Rezultă un deficit care este mai mic de 3% din PIB, după calcule care includ mă­su­­rile adoptate de guvern. Şi mai e ceva: a­vem angajamente cu NATO, care prevăd alo­­­­cări de 2% din PIB pentru ar­ma­tă, pe a­ces­tea nu le negociem, trebuie să le res­pec­tăm”, a spus Grindeanu. Bugetul ar tre­bui să fie promovat în Parlament până la 25 ia­nua­ri­e.

În rândul economiştilor domină prudenţa, mai ales după ce, în primele zile din an, guvernul a adoptat măsuri care costă bugetul în jur de 9 miliarde de lei, pe lângă cele 7 miliarde de lei ce derivă din aplicarea Codului fiscal de la 1 ianuarie.

Potrivit unui raport al UniCredit Bank pu­blicat săptămâna trecută, reducerea prin Co­dul fiscal, de la 1 ianuarie a cotei TVA cu 1 punct şi eliminarea supraaccizei de 7 eu­ro­cenţi/litrul de carburant, alături de ma­jo­ră­rile salariale, ar putea împinge deficitul bu­ge­tar la peste 4% din PIB. Există, prin ur­mare, riscul ca investiţiile planificate în in­frastruc­tu­ră şi cofinanţarea pentru absor­b­ţi­a fondu­ri­lor europene să fie reduse anul acesta cu pes­te 1% din PIB pentru a res­pec­ta ţinta de de­ficit.

Documentul citat critică relaxarea fiscală pe vârf de ciclu economic, întrucât ar putea avea consecinţe negative după 2017: spaţiul de majorare a investiţiilor în 2018 şi în anii următori rămâne redus, cu excepţia scenariului în care taxele ar fi majorate. Prin urmare, guvernele şi-au consumat gloanţele, rămânând fără muniţie când trebuie să înceapă lupta, adică declinul economic.