Săptămâna în care s-au trasat primele linii ale frontului în noul război comercial mondial

În timp ce preşedintele SUA Donald Trump şi premierul Marii Britanii Theresa May încercau săptămâna trecută să definească poziţiile ţărilor lor în relaţiile dintre cele două state, can­celarul german Angela Merkel şi pre­mierul chinez Li Keqiang vorbeau despre legături comerciale mai strânse între naţiunile lor.

Merkel şi Li au semnalat, astfel, o alianţă globală sugerată de mai multe ori de oficialii de la Berlin ca opoziţie la agenda protecţionistă a lui Trump. Tot la sfârşitul săptămânii trecute, pre­şedintele francez François Hollande şi Merkel au apreciat că Trump reprezintă „o provocare“ pentru Europa. În noua ordine politică germană, Germania va avea probabil un preşedinte care s-a declarat „îngrozit“ de campania noului preşedinte american.

Şi, după cum scrie Handelsblatt, cea mai mare publicaţie de business din Germania, executivii marilor companii nemţeşti au „rezerve“ în ceea ce priveşte un viitor în care  Donald Trump are sub conducere cea mai mare economie a lumii. Le Monde, un ziar franţuzesc, caracterizează viziunea economică a preşedintelui american ca „depăşită“, specifică anilor 1980, când globalizarea era încă în faşă.

„Uniunea Europeană se confruntă cu provocări foarte mari, interne şi externe, pe care nu le putem întâmpina decât împreună. Avem nevoie de poziţii noi şi clare în privinţa a ceea ce caracterizează democraţiile noastre iubitoare de libertate“, se arată într-un comunicat de vineri al cancelariei germane.

Miercuri, Merkel şi premierul chinez Li au discutat telefonic în favoarea unor legături comerciale mai strânse şi au abordat „teme bilaterale şi multilaterale“, potrivit purtătorului de cuvânt al guvernului de la Berlin. El a precizat că Li a acceptat invitaţia can­celarului de a veni în vizită în Germania pentru discuţii mai ample privind economia şi comerţul.

„Cei doi au vorbit în favoarea co­merţului liber şi a unei ordini comerciale mondiale stabile“, a spus purtătorul de cuvânt, adăugând că „negocierile privind un acord de investiţii euro­peano-chinezesc ar trebui  finalizat curând“.

Nemţii au nevoie de un acord de investiţii cu China, sau măcar de reglementarea investiţiilor reciproce. Investitorii chinezi au investit anul trecut în achiziţii în UE de patru ori mai mult decât au cheltuit companiile europene în China, scrie Financial Times. Un raport al firmei de cercetare Rhodium Group arată că investiţiile directe ale Chinei în UE au crescut cu 76% în 2016 , la 35,1 miliarde de euro. În schimb, achiziţiile companiilor din UE în China s-au diminuat pentru al doilea an consecutiv, la 7,7 miliarde de euro.

„Diferenţa în creştere dintre fluxurile de investiţii alimentează per­cepţia europenilor că există o lipsă fundamentală de «reciprocitate» între UE şi China“, explică Thilo Hanemann, analist la Rhodium. „Interesele chine­zilor cresc rapid în sectoare care rămân restricţionate în China pentru in­ves­titorii străini.“

China este cel mai mare exportator al lumii, iar Germania este al treilea, după SUA.

Discuţiile dintre Merkel şi Li arată că încep să fie desenate liniile frontului într-o bătălie comercială în care Trump a scos SUA dintr-un tratat de comerţ liber şi investiţii îndelung negociat cu naţiunile din Pacific şi îşi intensifică retorica protecţionistă, notează Bloomberg.

Pentru Merkel, care va încerca să obţină în alegerile din septembrie cel de-al patrulea mandat, noile provocări sunt o oportunitate de a demonstra că este liderul politic al Europei. De altfel, din câte a spus şi a făcut până acum Trump se poate înţelege că Merkel este singurul lider european care contează pentru el.

Într-o opinie publicată în Bloomberg, Li şi-a întărit mesajul că ţara sa susţine Organizaţia Mondială a Comerţului şi acordurile comerciale multilaterale.

În schimb, Trump spune lumii că „protecţionismul va conduce la prosperitate şi putere mai mari“.

În Germania, guvernul lui Merkel a tras semnale de alarmă în privinţa orientării spre protecţionism, apreciind că această tendinţă reprezintă o ameninţare pentru industria exportatoare a ţării şi pentru economia mondială. 

„Ce vine din America şi ce auzim de la alte state este foarte, foarte periculos pentru economia mondială şi, de asemenea, pentru noi“, a afirmat joi în Bundestag Sigmar Gabriel, pe atunci vicecancelar. Acum, după o remaniere guvernamentală, el este ministrul de externe al Germaniei. În această calitate, Gabriel        urmează să se întâlnească săptămâna aceasta cu vicepreşedintele american Mike Pence şi cu secretarul de Stat desemnat, Rex Tillerson.

Fostul vicecancelar i-a luat locul ca ministru de externe lui Frank-Walter Steinmeier, care va deveni probabil preşedinte luna viitoare. Într-un interviu pentru Sueddeutsche Zeiting, Steinmeier s-a declarat „îngrozit“ de alegerile prezidenţiale de anul trecut din SUA, care au dezbinat societatea şi lumea.

„Chiar şi după atâţia ani în politică, sunt îngrozit de aceste alegeri“, a spus el.

Executivii germani sunt mai precauţi în declaraţii decât Steinmeier, dar şi ei sunt îngrijoraţi de ceea ce face Trump, care a anunţat că va ridica un zid între Mexic şi SUA şi a ameninţat producătorii auto germani că va aplica taxe mari de import pentru maşinile nemţeşti.

„Până acum, SUA au fost un pionier al comerţului liber. Însă actualul ton este un motiv de îngrijorare. Comentariile lui Donald Trump ar putea aduce riscuri pentru industria germană“, a afirmat pentru Handelsblatt Heinrich Hiesinger, CEO-ul ThyssenKrupp, cel mai mare producător de oţel al Germaniei şi jucător de top pe piaţa internaţională.