Noul buget anunţat de Ministerul Finanţelor adaugă 5 mld. lei la investiţii şi scade 1 mld. lei la cheltuieli de personal, 1,5 mld. lei la dobânzi şi 1,7 mld. lei la transferuri. Consiliul Fiscal critică proiectul de buget

Noul proiect de buget care urmează să fie trimis Par­la­mentului marţi după avi­zul Consiliului Suprem de Apărare al Ţării (CSAT) lasă neschimbate chel­tuielile şi veni­turile la nivel consolidat, dar majo­rează cheltuielile de investiţii cu 5 mld. lei cu tăieri de la cheltuieli de personal, dobânzi şi alte transferuri.

Investiţiile ar urma să crească de la 29,5 mld. lei în execuţia din 2016 la 39,4 mld. lei. Anterior, proiectul de bu­get pentru 2017 prevedea investiţii de 34,4 miliarde de lei. Aceste investiţii a­du­nă investiţiile făcute cu bani direct de la buget cu investiţiile din bani euro­peni.

Toată creşterea de investiţii merge la Ministerul Apărării, care primeşte un bu­get de 16,3 mld. lei, faţă de 11,3 mld. lei în proiectul anterior de buget. La un PIB de 815 mld. lei cu care se lucrează pen­tru 2017, noua alocare pentru Minis­terul Apărării este de 2% din PIB, aşa du­pă şi-a asumat România conform anga­jamentelor în cadrul NATO.

Economiile pentru a acoperi această creştere de investiţii în interiorul aceluiaşi nivel al cheltuielilor bugetului ge­neral consolidat sunt făcute la nivelul chel­­tuielilor de personal (aproape 1 mld. lei), la dobânzi (-1,5 mld. lei), asistenţă socială (-1 mld. lei), alte tran­sfe­ruri (-1,7 mld. lei).

Astfel, cheltuielile de personal au fost rectificate de la 64,7 mld. lei la 63,8 mld. lei, cu aproape un miliard de lei. Cu toată rectificarea, nivelul chel­tu­ielilor de personal rămâne în creştere cu 10% faţă de 2016 pentru a acoperi toate mă­surile din programul de guvernare al noii puteri.

Ponderea cheltuielilor de personal va ajunge la 7,8% din PIB conform noului proiect de lege.

Scăderea cheltuielilor cu dobânzile, de la 11,7 mld. lei la 10,2 miliarde de lei, poate fi pusă sub semnul întrebării, având în vedere estimările privind creşterea ROBOR în 2017 ca urmare a tendinţei de creştere a dobânzilor de pe pieţele internaţionale.

De obicei, Finanţele au supra­evaluat cheltuielile cu dobânzile în ultimii ani, folosind apoi surplusul pentru a acoperi alte cheltuieli. De data aceasta însă, probabil că rezervele a trebuit deja să fie utilizate pentru a majora cheltuielile de investiţii.

O sursă mare de economii a fost identificată la capitolul alte transferuri, unde noul proiect de buget prevede 29,0 mld. lei cheltuieli faţă de 30,7 mld. lei anterior. Consiliul Fiscal apreciază că a fost diminuată fără explicaţii contribuţia României la bugetul Uniunii Europene, ceea ce înseamnă că va trebui să fie găsită o formulă de acoperire din altă parte. Eventual din banii neatraşi care ar trebui daţi României şi nu vor fi absorbiţi prin proiecte de autorităţi.

Consiliul Fiscal critică proiectul de buget

►Consiliul Fiscal afirmă că există o „potenţială supraevaluare a veniturilor bugetare pentru 2017, concomitent cu o probabilă subevaluare a cheltuielilor curente“, ceea ce ar putea duce la un deficit bugetar mai mare decât cel proiectat.

►Consiliul avertizează că modul în care a fost construit bugetul „consfinţeşte un derapaj de proporţii de la Pactul de stabilitate şi creştere“, care prevedea pentru România un deficit de 0% din PIB în 2017.

►Consiliul atrage atenţia pentru prima dată şi asupra scenariului macroeconomic din spatele construcţiei bugetare, care poartă „ştampila“ Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP). CNP şi-a modificat prognoza de creştere economică pentru 2017 la 5,2% în ianuarie anul acesta după ce în toamnă vedea doar 4,3%.

►„Consiliul Fiscal consideră acest scenariu drept optimist şi nepotrivit din perspectiva unei construcţii bugetare prudente“.

►Este pentru prima dată când Consiliul critică scenariile Comisiei de Prognoză. Consiliul mai atrage atenţia şi asupra estimărilor din buget privind cheltuielile din varianta actualizată a proiectului de buget, de pe 27 ianuarie, unde se prevăd reduceri de cheltuieli curente de circa 5 mld. lei şi majorări de cheltuieli de capital cu 5 mld. lei, în principal la nivelul Ministerului Apărării.

►„Avem rezerve privind posibila subdimensionare a cheltuielilor de personal şi potenţiala subbugetare a cheltuielilor pentru asistenţă socială, a cheltuielilor cu dobânzile şi alte transferuri“. Astfel, Consiliul consideră inexplicabilă diminuarea contribuţiei datorate de România la bugetul UE cu 1,7 mld. lei.