Veniturile reale din fondurile UE aşteptate în acest an sunt de fapt de 10 mld. lei şi nu de 22 mld. lei, cum susţin Finanţele

A doua variantă de buget publicată la finalul săptămanii trecute a majorat cu 5 miliarde de lei cheltuielile de apărare, pană la 16,3 miliarde de lei, ceea ce corespunde exigenţei de a acorda Armatei 2% din PIB. În aceeaşi vreme, cele 5 miliarde de lei au fost trecute la capitolul "cheltuieli de capital" (investiţii din buget) creand, la prima vedere, impresia că noua variantă de buget majorează puternic investiţiile, adică ceea ce în mod obişnuit se înţelege prin alocări de fonduri pentru drumuri, autostrăzi, canalizări.

În a doua variantă de proiect de buget, cheltuielile totale de investiţii cresc la 39,4 miliarde de lei de la 44,4 miliarde de lei, adică cu cele 5 mili­arde de lei completate în bugetul Apărării (care ajunge la cheltuieli de investiţii totale de 7,8 mld. lei). Din aceşti 39,4 miliarde de lei (4,8% din PIB), 25 de miliarde de lei ar urma să fie cheltuieli de capital, adică, investiţii din buget (3,1% din PIB) şi 12,7 miliarde de lei (1,56% din PIB) bani din fonduri UE. Doar că, susţin surse familiarizate cu discuţiile în jurul bugetului, cele 25 de miliarde de lei cheltuieli de capital nu sunt investiţii doar din buget, ci cuprind şi sume ce vor veni de la UE - dacă vor veni - printr-un mecanism care nu este explicat însă în raportul macroeconomic care însoţeşte proiectul de buget.

"În realitate, cheltuielile din buget pentru in­ves­­tiţii vor fi unele dintre cele mai mici din ultimii ani", spun surse familiarizate cu discuţiile pe bu­get.

O altă confuzie ce apare în proiecţia bugetului este legată de fondurile UE. În execuţia bugetului pe anul trecut, sumele nerambursabile primite de la UE sunt de 6,8 mld. lei (cheltuielile în programe cu fonduri UE fiind de 10,3 mld. lei). În proiectul bugetului pe 2017, veniturile din fonduri UE au fost estimate la 22,2 mld. lei, adică o triplare de venituri. Cum s-a ajuns la acest salt uriaş?

În bugetele din anii trecuţi, în veniturile buge­tu­lui consolidat erau prinse doar sumele pentru pro­iectele care erau efectiv cofinanţate de buget. În proiectul pe anul acesta, la capitolul venituri din fon­­­duri UE au fost cuprinse şi subvenţiile e­uro­pe­ne pentru agricultură de nu mai puţin de 12,2 mld. lei, bani care merg însă la beneficiari privaţi.

Raportul Consiliului Fiscal asupra proiectului de buget pe 2017 remarcă: "De altfel, sumele respective (subvenţiile - n.red.) nu vor tranzita bugetul general consolidat în forma sa consistentă cu metodologia europeană (ESA 2010)".

Dacă scădem din veniturile anticipate de la UE de 22,2 miliarde de lei subvenţiile, de 12,2 miliarde de lei în 2017 (pe care bugetele din trecut nu le includeau), mai răman fonduri, probabil structurale, aşteptate de 10 miliarde de lei. Dar aceste 10 miliarde de lei înseamnă mai puţin decat suma pe care o anunţă raportul privind situaţia macroe­cono­mică care însoţeşte bugetul. Acesta prog­nozează venituri de la UE de 1,56% din PIB, adică 12,7 mld. lei. Unde este diferenţa de 2,7 mld. lei? La cheltuielile de capital? Nimic nu explică.

Acestea nu sunt însă singurele nelămuriri le­ga­te de fondurile UE. În execuţia bugetară pentru noiembrie 2016, publicată de fostul guvern, la ca­pitolul "Alte sume primite de la UE pentru pro­gra­mele operaţionale finanţate în cadrul obiec­ti­vu­lui convergenţă", sunt trecute venituri de 1,6 mld. lei. În execuţia bugetară pentru decem­brie 2016, publicată de actualul guvern, în dreptul ve­ni­tu­rilor la acest capitol nu mai este trecut nimic. Unde au dispărut într-o lună 1,6 mld. lei fonduri de la UE?

În 2016, cheltuielile de capital (investiţiile din buget) au însemnat 19 miliarde de lei (2,5% din PIB), iar cheltuielile totale de investiţii 29,5 de miliarde de lei (3,9% din PIB). Dar cheltuielile totale de investiţii (din buget, din fonduri UE şi din împrumuturi) programate la începutul lui 2016 erau de 37,6 miliarde de lei, prin urmare cheltuielile finale de 29,5 miliarde de lei au însemnat doar 77% din cheltuielile programate.

Anul acesta bugetul de investiţii pare că este unul mare -  cheltuieli de capital de 25 mld. lei ar fi un varf din 2008 încoace. Dar aproape 8 miliarde de lei sunt investiţii ale Armatei - sunt şi acestea investiţii, dar nu ţin loc de şosele. Fondurile UE sunt anticipate la valori record, dar includ, în mod arti­ficial, fonduri care nu au ce căuta acolo (sub­venţiile). Asta permite însă umflarea unui buget precum cel al Transporturilor, care are anul acesta 13,7 mld. lei, cu 60% mai mult ca anul trecut. Doar că un astfel de buget mizează masiv pe fonduri UE - nu mai puţin de 8,3 mld. lei (un plus de 177% faţă de anul trecut) ar urma să vină de la UE. Doar trei ministere - Transporturi, Agri­cul­tură, Dez­voltare - şi-au bugetat anul acesta fonduri de la UE de 24 mld. lei, adică cu 2 mld. lei peste tot ce aşteaptă în 2017 bugetul conso­lidat. Nimeni nu spune cum au făcut Finanţele calculele.

Aceleaşi Finanţe au însă o viziune despre cum ar urma să meargă investiţiile în economie. Minis­te­­rul anticipează un avans în volum al formării bru­te de capital fix (investiţiile în economie) de 7,2%, du­pă o creştere robustă de 8,8% în 2015 şi una care a fost foarte probabil peste 5% în 2016. În­cre­de­rea că economia este pe un făgaş bun ar putea di­na­miza investiţiile private, dar pentru asta gu­vernul trebuie măcar să ţină în echilibru de­fi­­ci­tele, dacă tot nu-şi majorează participarea la in­ves­tiţii.