O concluzie surprinzătoare: Capitalul privat românesc raportează un profit de trei ori mai mare decât cel străin, la afaceri egale. Care sunt cele 10 concluzii ale studiului despre afacerile firmelor româneşti vs. multinaţionale

Autor: Sorin Pâslaru 16.02.2017

Firmele cu capital privat românesc au rămas în 2015 la o pondere de 47% din cifra de afaceri pe economie, iar cele străine la 49%, însă profitul firmelor româneşti a fost de 27 mld. lei, triplu faţă de străini.



Firmele cu capital privat româ­nesc au fost în 2015 de trei ori mai profitabile decât multi­na­ţio­nale­le, cu un rezultat net (pro­fituri plus pierderi) de 27 mld. lei la o cifră de afaceri totală de 551 mld lei, faţă de un rezultat net de 9 miliarde de lei la o cifră de afaceri totală de 580 miliarde de lei pentru firmele străine, arată a doua ediţie a studiului „Capitalul Privat Românesc“ realizat de ZF cu sprijinul PIAROM - Patro­natul Investito­rilor Au­toh­toni din România.

Acesta este singurul studiu de pe piaţa media care descrie situaţia capitalului privat românesc, în condiţiile în care Banca Naţio­nală şi Institutul de Statistică publică annual un studiu privind situaţia şi impactul inves­ti­ţiilor străine în economie. Ponderea firmelor private româneşti în to­talul cifrei de afaceri a tuturor companiilor ac­tive pe piaţa locală a fost în 2015 de 47%, fa­ţă de 49% companiile străine. Restul de 4% sunt companiile de stat, cu afaceri de 47 mld. lei. Ponderile au rămas similare în 2015 ca în 2014, prima ediţie a studiului, în condiţiile în ca­re cifrele de afaceri ale românilor, străinilor şi ale companiilor de stat au crescut cu acelaşi procent, de 8%.

Sistemul de companii din România a avut o cifră de afaceri de 1.178 mld. lei (260 mld. euro) în 2015. PIB-ul în 2015 a fost de 158 mld. euro, iar diferenţa se explică prin consu­mul intermediar.

Firmele private româneşti şI cele străine au aproximativ aceeaşI pondere în business-ul total, însă ca număr firmele româneşti sunt de zece ori mai multe decât cele străine: 433.000 de firme româneşti faţă de 37.000 firme străine.

Firmele private româneşti au peste 50% din business în construcţii, agricultură, restaurante şI hoteluri, servicii private de sănătate, transporturi, industrie alimentară, comerţul cu amănuntul şI ridicata, arhitectură, mobilă şI servicii de contabilitate.

Faţă de 2014 firmele româneşti au pierdut cotă de piaţă în industria alimentară (59% faţă de 66%), agricultură (81% faţă de 88%) sau hoteluri (71% faţă de 78%)

Firmele străine domină au peste 50% din business în aproape toate sectoarele industriale: prelucrarea ţiţeiului, fabricarea de autovehicule, metalurgie, fabricarea echipamentelor electrice, a băuturilor, a produselor textile, calculatoare, cauciuc dar şI în extracţia petrolului brut sau telecomunicaţii.

Firmele româneşti au o poziţie bună, de peste 40%, într-unul din cele mai dinamice sectoare din economie, servicii informatice şI tehnologia informaţiei.

Firmele private româneşti sunt majoritare în partea de est a ţării, în timp ce în vest au ponderi de circa 40%, însă judeţele din vest sunt de 2-3 ori mai puternice ca cifră de afaceri faţă de cele din est. Între unele judeţe discrepanţele sunt uriaşe. Spre exemplu, Teleorman, Giurgiu sau Vaslui au afaceri totale de doar 5,4 miliarde de lei pe an, în timp ce Timiş, Cluj sau Braşov au afaceri totale de peste 40 miliarde de lei pe an.

Cu toate acestea, valoarea adăugată „nu urmează“ cifra de afaceri de multe ori, astfel încât deşI un judeţ ca Argeş raportează afaceri de 47 miliarde de lei în 2015, dublu faţă de IaşI, PIB-ul judeţului Argeş este de doar 18 mld. lei, mai mic decât cel din Iaşi.

De altfel, ponderea valorii adăugate în totalul producţiei (care aproximează în general cifra de afaceri) diferă de la 57% în activităţI de servicii în IT şI până la 21% în fabricarea autovehiculelor.

Ca urmare, la un euro producţie suplimentară,  serviciile IT „lasă“ 0,57 euro valoare adăugată, la mobilă 0,55 euro, iar în industria auto doar 0,21 euro, pentru că gradul de asamblare locală este prea redus.

Aceste date arată că pentru a creşte valoarea adăugată în economie sunt necesare politici diferenţiate de atragere a investiţiilor străine, cu accent pe ramurile cu valoare adăugată înaltă.

 

 

10 concluzii ale studiului „Capital Privat Românesc“, ediţia a 2-a

 

1. Firmele cu capital privat românesc şi-au păstrat ponderea la 47% din economie, firmele străine au 49% şi firmele de stat restul de 4%; toate şi-au majorat afacerile cu 8%

2. Firmele private româneşti au angajat cu 60.000 mai mulţI salariaţi în 2015, pe fondul creşterii afacerilor; firmele străine raportează cu 2.000 de angajaţi mai puţin

3. Firmele private româneşti au raportat un rezultat net dublu faţă de 2014, de 27 mld. lei, adică o profitabilitate de 5% faţă de 1,5% firmele străine

4. Firmele private româneşti şi-au redus gradul de îndatorare de la 66% la 64% pe fondul menţinerii activelor la acelaşi nivel

5. Firmele private româneşti au raportat un ROE – o rentabilitate a capitalurilor proprii de 18%, faţă de 4,6% a firmelor străine

6. Firmele private româneşti rămân majoritare în comerţ, construcţii, agricultură, transport şi industrie alimentară

7. Firmele private româneşti au pierdut substanţial cotă de piaţă în agricultură (de la 87% la 81%), în industria alimentară (de la 66% la 59%), comerţ cu amănuntul (de la 66% la 58%), turism (de la 83% la 71%)

  8. Cifra de afaceri a judeţelor din Vest, dominate de capitalul străin, a crescut substanţial anul trecut (Cluj – cu 16%, Arad -cu 13%, Mureş -cu 13%)

  9. PIB-ul judeţelor dominate de investitorii români (exemplu Argeş) este substanţial mai redus raportat la cifra de afaceri obţinută per total în judeţele dominate de firmele străine

10. Un euro producţie în plus în industria mijloacelor de transport (care presupune importuri masive) aduce doar 0,21 euro PIB, pe când un euro în plus în industria mobilei aduce 0,55 euro la PIB, iar în industria alimentară aduce 0,38 euro la PIB