Germania explică Beijingului cine este şeful în Europa: „Reţele paralele cum ar fi China - Europa de Est nu se potrivesc cu o UE puternică“

Mai mulţi oficiali europeni au sugerat în ultima vreme că Germania şi chiar UE s-ar putea orienta către China dacă SUA ridică bariere comerciale, aşa cum a promis preşedintele Donald Trump.

„Din perspectiva noastră, stabilirea unor reţele paralele cum ar fi China şi Europa de Est sau China şi Europa de Sud reprezintă ceva nepotrivit cu angajamentul pentru o UE puternică şi coerentă“, a declarat într-un interviu recent pentru South China Morning Post ambasadorul german Michael Clauss.

Este un lucru rar pentru Germania să-şi exprime public neliniştea în legătură cu prezenţa tot mai puternică a Chinei în Europa de Sud şi de Est.

Comentariile diplomatului sunt însoţite de un avertisment trimis Chinei de la Bruxelles: Comisia Europeană (CE) in­vestighează proiectul de cale ferată de mare viteză Belgrad - Budapesta finanţat de China, important pentru latura europeană a iniţiativei comerciale chinezeşti de 800 de miliarde de dolari „Noul Drum al Mătăsii“ sau „One Belt and One Road“ (OBOR).

Oficiali europeni au declarat pentru Financial Times că în această investigaţie este evaluată viabilitatea financiară a căii ferate de 2,89 miliarde de dolari şi se cercetează dacă contractul respectă legea europeană care cere ca pentru proiectele mari de transport să fie organizate licitaţii publice.

Linia ferată de 350 de kilometri, care ar urma să fie construită de o companie de stat chinezească, este primul proiect feroviar al Chinei în Europa. Orice impediment legal ar reprezenta o ruşine pentru Beijing, care a oferit acest proiect la un summit est-european din 2013 pentru a câştiga sprijinul ţărilor din regiune.

Din 2012 şi până în prezent, China a participat la cinci summituri cu 16 state central şi est-europene - Albania, Bosnia-Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Esto­nia, Ungaria, Letonia, Lituania, Macedonia, Muntenegru, Polonia, România, Serbia, Slovacia şi Slovenia. Cu excepţia Albaniei, Bosniei, Macedoniei şi Muntenegrului, toate celelalte ţări sunt membre ale UE.

Ambasadorul Clauss a recunoscut că OBOR ar putea lega mai strâns Asia de Europa şi în cele din urmă ar putea ajuta la consolidarea creşterii economice şi a stabilităţii politice, dar a avertizat că trezeşte îngrijorări faptul că Beijingul pune presiuni pe ţările mai mici pentru a adera la agenda sa politică. „Ţările mai mici observă cu atenţie cum China îşi exercită marea influenţă economică şi caută să vadă dacă aceasta încearcă să pună presiuni politice. Ele văd cum sunt tratate state precum Singapore, Mongolia, Coreea de Sud şi Norvegia“, a spus oficialul german.

China presează Singapore să se alieze cu ea într-o dispută pentru teritorii din Marea Chinei de Sud şi cere acestui stat să-şi taie legăturile militare pe care le are cu Taiwan. De asemenea, Beijingul a criticat Mongolia pentru că i-a permis anul trecut vizita lui Dalai Lama.

China a suspendat unele schimburi comerciale cu Coreea de Sud pentru a-şi exprima nemulţumirea că autorităţile coreene au decis să instaleze un sistem anti-rachetă operat de americani. Beijingul şi-a răcit relaţiile cu Norvegia după ce Premiul Nobel pentru pace i-a fost oferit lui Liu Xiaobo, un intelectual prodemocraţie în­temniţat în China.

În ceea ce priveşte linia ferată Belgrad - Budapesta, proiectul presupune două acorduri semnate de autorităţile maghiare şi cele sârbe.

CE se concentrează pe cel magiar, deoarece Ungaria face parte din UE şi se supune regulilor comunitare ale achiziţiilor publice. Serbiei, care nu face parte din blocul comunitar, i se aplică reguli mai puţin stricte. 

Niciun contract pentru secţiunea maghiară, de 1,8 miliarde de dolari, nu pare să fi fost făcut public. Totuşi, acordul dintre Ungaria şi China, care datează de anul trecut, prevede că firme desemnate de fiecare guvern ar „trebui să colaboreze pentru dezvoltarea“ proiectului.

Actul stipulează că două companii de stat din China, China Railway International Corporation şi Export-Import Bank of China, vor fi contractor şi respectiv finanţator în proiect, care ar trebui să fie implementat de compania feroviară de stat a Ungariei.

Guvernul maghiar a spus că acordul a fost semnat după consultări cu Bruxelles-ul. Presa oficială din China scrie că „un contract“ pentru o cale ferată de mare viteză între Belgrad şi Budapesta a fost semnat la summit-ul 16 plus 1 din noiembrie anul trecut din Lituania. 

„Această cale ferată este o parte importantă  din proiectul OBOR“, spune Tamas Matura, asistent universitar la Universitatea Corvinus din Budapesta. „Secţiunea maghiară ar trebui să fie capodopera care să demonstreze că firmele chinezeşti pot construi la standarde europene.“

Calea ferată, care ar trebui să reducă timpul de călătorie de la opt ore la trei ore, este importantă pentru China şi din punct de vedere practic. Linia reprezintă o secţiune crucială din „Ruta Expres pe Mare şi pe Uscat“ pe care China a convenit în 2014 s-o construiască cu Ungaria, Serbia şi Macedonia. Ruta ar trebui să facă legătura cu portul Pireu, de la Marea Mediterană. Portul este deţinut de o companie din China.

Nemţii simt din plin asaltul chinezilor la ei acasă. Mai multe companii importante de tehnologie au fost sau sunt ţinta achiziţiilor de către companii din China.

Pentru a contra asaltul, Germania, dar şi Italia şi Franţa, au cerut CE să creeze un instrument care să permită blocarea investitorilor străini să cumpere tehnologie europeană avansată.

Aceste achiziţii au sens dacă sunt privite prin prisma planului „Made in China 2025“ dezvăluit în 2015 şi care cere dezvoltarea de producţie avansată în zece industrii, printre care cea a maşinilor-unelte şi roboţilor, cea aerospaţială, a medicinei şi a tehnologiei informaţiei. „Dacă nu poate înfrânge Europa, China o va cumpăra“, notează Financial Times.

Investiţiile directe străine ale Chinei în Europa au crescut anul trecut cu 90%, la 46 de miliarde de dolari. În Germania, tranzacţiile chinezeşti au crescut de zece ori, la 12,1 miliarde de dolari.